Casa si gradina

Vita de Vie: Ghid complet – Plantare, Intretinere, Tratamente, Taiere

Publicat pe 10.05.2017 in Casa si gradina Vita de Vie: Ghid complet – Plantare, Intretinere, Tratamente, Taiere

Vita de vie este o liana originara din zona mediteraneeana, care poate atinge o lungime de pana la 35 de metri. Aceasta este o planta cultivata inca din Antichitate, apeciata atat pentru proprietatile medicinale, cat si pentru cele nutritionale.

Vita de vie poate sa asigure o varietate mare de struguri proaspeti, pentru consum, in conditiile in care sunt cultivate soiuri cu maturare esalonata, in perioada iulie – octombrie.

O plantatie de vita de vie dureaza in jur de 30 – 50 de ani. In toata aceasta perioada, vita de vie parcurge o viata formata din mai multe cicluri anuale, care se succed intre ele. Un ciclu complet de viata pentru vita de vie este impartit in trei perioade mari: tinerete, maturitate si batranete.

Cele trei mari perioade de viata sunt caracterizate de lucrari de intretinere specifice. Scopul principal al viticultorului este sa scurteze pe cat posibil tineretea si sa impinga cat mai repede vita de vie in perioada de rod.

Vita de vie – Informatii Generale

    1. Soiuri vita de vie pentru struguri de masa
    2. Soiuri de vita de vie pentru vin
    3. Cele mai rezistente soiuri de vita de vie la ger si boli

Cum si cand se planteaza vita de vie?

    1. La ce distanta se planteaza vita de vie fata de gardul vecinului?
    2. Cum se altoieste vita de vie?

Tratamente vita de vie

    1. Cand se stropeste vita de vie?

Vita de vie: ingrijire

Vita de vie: boli

Cum se taie vita de vie

Calendarul complet al lucrarilor de plantare si intretinere la vita de vie

Cum pregatim vita de vie pentru iarnae

    1. Protejarea butucilor de vita de vie
    2. Ingropatul vitei de vie
    3. Protejarea prin musuroiree
    4. Maturarea lastarilor si rezistenta la inghet
    5. Aratul vitei de vie

Vita de vie – Informatii Generale

Vita de vie, denumita in latina Vitis vinifera L., este parte a genului Vitis, din familia Vitaceae. Exista in Romania de peste 2.500 de ani, geto-dacii avand o apreciere deosebita fata de vin, asa cum se arata in numeroase marturii istorice.

Potrivit INS, 180.000 de hectare din teritoriul tarii nostre sunt acoperite de podgorii. Asta plaseaza Romania pe locul 5 in UE ca suprafata viticola si pe locul 6 in lume la productia de vin.

Romania gazduieste nu mai putin de 39 de podgorii, imprastiate pe tot teritoriul tarii, de la Moldova si Dobrogea, pana la Muntenia, Oltenia sau Transilvania.

Vitele de vie roditoare se impart in trei categorii:

    • Soiuri nobile – cuprind tipuri de vita de vie cultivate in special pentru productia de vin sau pentru consum. La randul lor, soiurile nobile se impart in soiuri de struguri pentru masa, pentru vin si pentru stafide sau industrializare;
    • Hibrizii direct producatori – sunt soiurile de vita de vie intalnite in majoritatea gospodariilor si care nu au nevoie de ingrijiri speciale;
    • Soiuri rezistente in fata bolilor.

Soiuri vita de vie pentru struguri de masa

Usor de recunoscut, aceste soiuri de vita de vie produc struguri cu un aspect atragator, cu boabe de marime medie spre mare si pulpa consistenta, mai putin suculenta. Un aspect interesant, aceste soiuri au un continut redus de seminte  sau semintele lipsesc cu desavarsire.

Strugurii de masa se impart in:

  • Soiuri cu coacere extratimpurie sau timpurie – Victoria, Cardinal, Augusta;
  • Soiuri cu coacere mijlocie – Milcov, Azur, Triumf, Muscat de Hamburg;
  • Soiuri cu coacere tarzie – Coarna neagra, Xenia, Tamina.

Soiuri de vita de vie pentru bolta

Daca vreti sa cultivati vita de vie pentru casa, pentru bolta, va trebui sa optati pentru soiuri mixte – pentru masa si pentru vin. In acest sens R-10, cunoscut si sub denumirea de Muscat de Poloskei, este perfect. Acest soi de struguri are boabe de marime mijlocie, semicrocante, cu un gust placut, usor acrisor.

Poate fi cultivat sub forma de bolti, semibolti, paravan sau cozoroc si va rezista la fel de bine si in gradinile din spatele casei, dar si la balcoane.

Soiul R-10 a fost omologat in 1982 si este creatia lui Sandor Szegedi, de la Institutul de Cercetari Vitivinicole din Kecskemet. Face parte din grupul soiurilor rezistente. Strugurii din acest soi sunt destinati in principal consumului, insa din ei se poate obtine si un vin alb, semiaromat.

Soiuri de vita de vie pentru bolta

Soiuri de vita de vie pentru vin

Sunt acele soiuri de vita de vie special cultivate pentru productia de vin. Acestea sunt si cele mai raspandite soiuri de vita de vie si se impart la randul lor in trei categorii:

  • Vita de vie pentru vinuri albe – Pinot gris, Chardonnay, Mustoasă de Măderat, Aligoté, Fetească albă, Frâncușă, Zghihară, Băbească gri, Crâmpoșie selecționată, Grasă de Cotnari, Galbenă de Odobești, Riesling italian, Fetească regală etc.;
  • Vita de vie pentru vinuri rosii – Babească neagră, Pinot noir, Burgund Mare, Cabernet Sauvignon, Fetească neagră, Cadarcă, Negru de Dragășani, Merlot etc.;
  • Vita de vie pentru vinuri aromate – Muscat Ottonel, Busuioacă de Bohotin, Șarba, Tămâioasă Românească.

Cele mai rezistente soiuri de vita de vie la ger si boli

Soiurile de vita de vie cu rezistenta sporita se impart in doua categorii:

  • Soiuri de vita de vie rezistente la boli – in aceasta categorie putem include, de exemplu, Valeria, Moldova, Perla de Zala sau Brumariu;
  • Soiuri de vita de vie rezistente la ger – aici putem sa includem soiuri precum Burgund, Pinot noir, Cabernet Sauvignon sau Feteasca regala. De retinut! Daca vreti ca via dumneavoastra sa reziste gerului, este recomandat sa nu o plantati pe vai sau la marginea pantelor. De asemenea, orientarea culturii trebuie facuta spre sud, sud-est sau sud-vest. Dupa o perioada de inghet tarziu, partile afectate ale plantelor trebuie taiate cat mai curand, pentru a permite regenerarea acestora. Fertilizarile si ingrasamintele cu potasiu sau fosfor sunt recomandate si ele pentru sporirea rezistentei.

Soiurile de vita de vie pot fi clasificate si simplu in:

  • Soiuri albe – Pinot gris, Chardonnay, Mustoasă de Măderat, Aligoté, Fetească albă, Frâncușă, Zghihară, Băbească gri, Crâmpoșie selecționată, Grasă de Cotnari, Galbenă de Odobești, Riesling italian, Fetească regală etc.;
  • Soiuri rosii – Băbească neagră, Pinot noir, Burgund Mare, Cabernet Sauvignon, Fetească neagră, Cadarcă, Negru de Dragășani, Merlot etc.

Cum si cand se planteaza vita de vie?

Perioada ideala pentru plantarea vitei de vie este primavara, in lunile martie-aprilie. In aceasta perioada, in sol, la adancimea de 40-50 de centimetri, temperatura ajunge pana la aproximativ 8-10 grade Celsius.

Daca plantarea se realizeaza in mai, este recomandat sa se faca pe terenuri grele, cu exces de umiditate. Daca terenul este bine drenat, in schimb, plantarea se poate face si toamna, insa inainte ca temperaturile sa scada sub 0 grade Celsius.

Pregatirea terenului este cruciala inainte de plantarea propriu-zisa a vitei de vie. Pentru ca aceste culturi pot rezista pana la 30-50 de ani, este absolut necesara o pregatire minutioasa a terenului. Primul lucru pe care trebuie sa-l aveti in vedere este perioada de repaos pe care o acordati solului. De obicei, aceasta perioada este de 3-5 ani, timp in care pe respectivul teren sa nu fi existat nicio alta cultura. Daca totusi vreti sa plantati vita de vie noua dupa defrisarea unei plantatii vechi, dezinfectarea solului este o etapa pe care nu trebuie sa o sariti.

Etapele pregatirii solului pentru cultura noua de vita de vie cuprind eliminarea denivelarilor de pamant, dar si inlaturarea vegetatiei lemnoase existente pe acel teren. Aceasta poate include arbori, arbusti sau butuci.

Cum si cand se planteaza vita de vie?

Fertilizarea solului este si ea importanta. Se poate face foarte usor, cu gunoi de grajd (aprox. 30-40 de tone pe hectar), dar si cu ingrasaminte chimice cu fosfor si potasiu. Dupa fertilizare se efectueaza si desfundarea terenului.

Dupa ce terenul a fost pregatit in prealabil, urmeaza pichetatul si sapatul gropilor. Pichetarea inseamna marcarea locului pe care il va ocupa pe teren fiecare butas de vita de vie. Este o etapa care se realizeaza spre sfarsitul iernii. Etapa pichetarii presupune si stabilirea distantelor de plantare sau orientarea randurilor.

Gropile – care trebuie sapate cu putin timp inainte de plantare – vor avea un diametru cuprins intre 35 si 40 de centimetri, cu o adancime de 50 de centimetri.

Intre randurile de vita de vie plantate se va lasa o distanta de 1,5-2 metri. Intre butasii asezati pe rand, trebuie sa existe o distanta de mimimum 1-1,4 metri.

Urmeaza pregatirea vitei de vie in vederea plantarii. Se aleg vitele sanatoase – asta inseamna ca au sudura de jur imprejur, radacinile acestora sunt alb-sidefii si prezinta cordite cu muguri viabili.

Odata ce plantele au fost pregatite, urmeaza fasonarea – radacinile vor fi scurtate la 8-10 centimetri, iar corditele la 3-4 ochi. Dupa fasonare, se efectueaza parafinarea si mocirlirea vitelor, plantarea propriu-zisa, fertilizarea, udarea (fiecare vita se uda cu aproximativ 10 litri de apa), umplerea gropilor cu pamant si musuroirea.

La ce distanta se planteaza vita de vie fata de gardul vecinului?

Distanta minima la care se pot sadi arbori, plantatii sau garduri vii fata de gardul vecinului este stabilita chiar in Codul Civil. Potrivit Art. 613, „in lipsa unor dispozitii cuprinse in lege, regulamentul de urbanism sau a obiceiului locului, arborii trebuie saditi la o distanta de cel putin 2 metri de linia de hotar, cu exceptia acelora mai mici de 2 metri, a plantatiilor si a gardurilor vii“.

Tot Codul Civil stipuleaza si ca „in caz de nerespectare a distantei, proprietarul vecin este indreptatit sa ceara scoaterea ori, dupa caz, taierea, la inaltimea cuvenita, a arborilor, plantatiilor ori a gardurilor vii, pe cheltuiala proprietarului fondului pe care acestea sunt ridicate“.

In baza legii, proprietarul terenului peste care se intind radacinile sau ramurile arborilor apartinand vecinului are dreptul de a le taia sau dreptul de a pastra fructele cazute natural pe terenul sau.

Cum se altoieste vita de vie?

Altoirea este cea mai practicata metoda de inmultire a vitei de vie. Altoirea presupune taierea unui lastar de la o planta si transplantarea acestuia la o alta planta. Portiunea care va creste in partea aeriana a butucului se numeste altoi, in timp ce portaltoiul este partea din care se formeaza sistemul radicular.

Pentru obtinerea butasilor, atat altoiul cat si portaltoiul trebuie  sa provina din plante sanatoase. Altoirea este forma cea mai raspandita de inmultire a vitei de vie. Butasii altoiti sau vitele altoite constituie materialul saditor de baza.

In cazul altoirii la masa , altoirea constituie o imbinare artificiala si dupa o anumita tehnica intre doua portiuni viabile de vita de vie cu scopul de a le obliga sa traiasca impreuna.

altoire la masaAltoirea pe loc este procedeul prin care altoiul se aplica direct pe vita. Metoda se foloseste mai ales in regiunile sudice, unde clima este mai blanda.

altoirea pe locAltoirea se poate realiza in trei feluri:

  • Altoire in despicatura simpla – retezarea portaltoiului la nivelul solului. Acestuia i se aplica altoiul sub forma de pana. Este un procedeu specific lunii mai;
  • Altoirea in despicatura dubla – atunci cand portaltoiul este gros, se va face o copca in jurul butucului, se taie la nivelul solului si se realizeaza o despicatura pe tot diametrul taieturii. La sfarsit, pe o parte si alta, se va aplica cate un altoi;
  • Altoirea in verde – o procedura specifica anotimpului cald, in prima jumatate a lui iunie. Se aplica doar lastarilor cu grosimi de 6-8 milimetri. Lastarul portaltoiului se va scurta la 40-50 de centimetri fata de sol. Dupa ce seva s-a scurs, altoiul se aplica prin taietura oblica.

Altoirile pe loc de pot face si toamna. Acestea pot fi in ochi sau mayorchina. Cu toate acestea, altoirea industriala este cea mai utilizata, mai ales in podgoriile mari. Se realizeaza la inceput de primavara, iar procedeul presupune folosirea unor masini de altoit in masa.

Marcotajul este o alta metoda eficienta de inmultre utilizata cu succes in viile pe rod, formate fara tulpini si poate fi efectuat atat toamna, cu coarde maturate, cat si in perioada de vegetatie cu lastari verzi. Butasii obtinuti din marcote se dezvolta bine si intra in rod in timp scurt.

Pregatirea portaltoiului si a altoiului presupune procedee specifice:

  • Pregatirea portaltoiului – in prima faza acesta este pus la stratificat, apoi curatat de nisip. Dupa ce starea de sanatate a acestuia este inspectata, portaltoiul se va introduce in apa. In ultima faza, portaltoiul se va sectiona in butasi lungi de 38 de centimetri;
  • Pregatirea altoiului – altoiul se pregateste odata cu portaltoiul. Si acesta este stratificat, curatat de nisip si inspectat pentru a fi complet sanatos. Altoiul trebuie sectionat apoi, chiar deasupra ochiului. Taietura trebuie sa aiba 1,5 centimetri. Altoiul trebuie lasat apoi la inmuiat timp de maximum 15 ore. Altoii si portaltoii trebuie sortati in functie de grosime, pentru a se potrivi in momentul altoirii.

Corzile altoi se pregatesc toamna tarziu si se pastreaza pana la altoire la temperaturi scazute. Inainte de altoire pregatite de altoit se scot de la pastrare si se taie in butasi de unu maxim doi ochi si se inmoaie in apa timp de 10 ore.

In primul an de vegetatie trebuie efectuate la timp si calitativ lucrarile de ingrijire a solului, care trebuie sa fie in stare curata si afanata, lastarii trebuie legati dupa ce au format 2-3 frunzulite. Pe parcursul a doi ani butasii trebuie definitiv formati si sa intre in perioada de rodire.

Tratamente vita de vie

Tratamente vita de vie

Pentru o productie de calitate, specialistii consultati de agrointel.ro recomanda aplicarea mai multor tratamente cu fungicide, insecticide sau erbicide:

  • TRATAMENTUL I

Se aplica cand lastarii au atins deja peste 10 centimetri, dupa urmatoarea schema:

  • Tratament impotriva fainarii vitei de vieFungicidShavit 72 WDG;
  • Tratament impotriva acarienilorNISSORUN de 0,05%, MILBE0KNOCK de 0.075% sau SANMITE 0.075%;
  • Tratament impotriva manei vitei de vieRIDOMIL GOLD de 0,25%, DITHANE M45 de 0,25% sau CAPTAN de 0,2%.
  • TRATAMENTUL II – prefloral

Se aplica obligatoriu, cand au inceput sa se deschida primele flori

  • Tratament impotriva manei vitei de vie – PROFILLER de 0,25%, MIKAL FLASH de 0,25%, ALLIETTE de 0,2% sau VERITA de 0,2% ;
  • Tratament impotriva fainarii vitei de vie TOPSIN de 0,15% sau FungicidShavit 72 WDG.
  • Tratament impotriva moliilorDECIS MEGA de 0.02%, ACTARA de 0.01% sau CALYPSO de 0.02%.
  • TRATAMENTUL III – floral

Se aplica obligatoriu, cand s-au scuturat majoritatea florilor, adica la 12-14 zile de la cel de-al doilea tratament:

  • Tratament impotriva manei vitei de vie – PROFILLER de 0,25%, MIKAL FLASH de 0,25% sau ALLIETTE de 0,25%;
  • Tratament impotriva fainarii si a putregaiului cenusiu –  TOPSIN de 0,15%.
  • TRATAMENTUL IV

Se aplica la 12-14 zile de la cel de-al treilea tratament:

  • Tratament impotriva manei vitei de vie – PROFILLER de 0,25%, MIKAL FLASH de 0,25%, ALLIETTE de 0,25% sau CURZATE MANNOX de 0,25%;
  • Tratament impotriva fainarii vitei de vie – TOPSIN de 0,15% sau FungicidShavit 72 WDG.
  • Tratament impotriva acarienilor – NISSORUN de 0,05%, MILBEKNOCK de 0.075% sau SANMITE de 0,075%.

Atentie! Nu folositi CURZATE in combinatie cu TOPSIN

  • TRATAMENTUL V

Se aplica dupa 14 zile de la cel de-al patrulea tratament:

    • Tratament impotriva manei vitei de vie CURZATE de 0,25%;
    • Tratament impotriva fainarii vitei de vie FungicidShavit 72 WDG.
    • Tratament impotriva putregaiului cenusiuCANTUS de 0,1% sau ROVRAL de 0,1%.
  • TRATAMENTUL VI

Se aplica inainte de intrarea in parga:

  • Tratament impotriva manei vitei de vie – CURZATE de 0,25%, ALCUPRAL de 0.5%, CAPTAN de 0,2% sau DITHANE M45 de 0,2%;
  • Tratament impotriva fainarii vitei de vie FungicidShavit 72 WDG sau TOPSIN de 0,15%.
  • TRATAMENTUL VII

Se aplica la intrarea in parga:

  • Tratament impotriva putregaiului cenusiu – ROVRAL de 0,1%, SWICH de 0,06% sau CANTUS de 0.1%;
  • Tratament impotriva moliilor – DECIS MEGA de 0.02%, ACTARA de 0.01% sau CALYPSO de 0.02%.
  • TRATAMENTUL VIII

Este ultima schema de tratamente, care se aplica cu doua saptamani inainte de recoltare:

  • Tratament impotriva putregaiului cenusiu – ROVRAL de 0,1%, SWICH de 0,06% sau CANTUS de 0.1%.

Cand se stropeste vita de vie?

In Romania, media tratamentelor fungicide la vita de vie este de 6-7 pe sezon. Specialistii in domeniu recomanda aplicarea acestora preventiv, pentru prevenirea si diminuarea pe cat posibil a efectelor si pagubelor produse de boli. Cu alte cuvinte, daca va doriti o cultura sanatoasa, trebuie sa efectuati stropiri pe toata durata de vegetatie.

Anumite tratamente pot fi aplicate si in functie de conditiile de clima. Acestea pot favoriza aparitia unor boli.

Vita de vie: ingrijire

Lucrarile de intretinere care trebuie efectuate in mare in decursul unui an intr-o vie pe rod sunt urmatoarele:

  • Revizuirea spalierului se poate face in timpul anotimpului rece. Acest lucru presupune indreptarea stalpilor de sustinere a viei si intinsul sarmelor sau inlocuirea acestora, daca sunt ruginite sau rupte;
  • Taierile in uscat, despre care vom vorbi pe larg in cele ce urmeaza;
  • Dirijarea coardelor (legarea viei) se va face obligatoriu inainte de dezmugurit. Respectarea acestei reguli previne scuturarea ochilor, foarte sensibili in aceasta faza;
  • Aratura de primavara, obligatorie in podgorii;
  • Legatul lastarilor trebuie facut de patru ori in perioada de vegetatie, atunci cand acestia ating 30-50 de centimetri. Trebuie fie legati cu sarma, fie petrecuti intre sarme, pentru formarea unui perete vegetal;
  • Vita de vie trebuie prasita de patru ori atunci cand e in vegetatie. Acest procedeu va asigura afanarea solului. Se poate face mecanic sau, pe suprafete mici, manual, cu sapa;
  • In decursul unui an trebuie efectuate mai multe tratamente fitosanitare impotriva manei, fainarii si a putregaiului cenusiu. Daunatori precum molia vitei vor fi tinuti la distanta tot prin tratamente. In conditii normale trebuie aplicate in jur de 3-4 tratamente: cand lastarii au pana la 8 frunze, inainte de inflorit, dupa inflorit si la formarea strugurilor;
  • Reglarea proceselor de crestere si rodire se realizeaza prin lucrari in verde, care pot include:
  • Plivitul lastarilor – se vor indeparta lastarii crescuti din portaltoi, cei fara rod, care pornesc din butuc, o parte din lastarii lipsiti de rod de pe coardele anuale si lastarii de pe tulpini;
  • Normarea incarcaturii de inflorescente – struguri – doar pentru soiurile de struguri de masa, pentru o cultura mai mare se indeparteaza o parte din inflorescente;
  • Ciupitul lastarilor – un procedeu in cadrul caruia se va indeparta varful lastarilor fertili inainte a acestisa sa infloreasca, pentru a imbunatati conditiile de hranire a florilor;
  • Carnitul lastarilor – se suprima varful tuturor lastarilor, indiferent daca poarta sau nu rod, procedeul se aplica inainte de coacerea strugurilor si are ca scop dirijarea substantelor asimilate catre struguri si coarde;
  • Copilitul – suprimarea cu totul a lastarilor anticipati. Se efectueaza cand lastarii au 6-7 frunze. Se lasa 4-5 frunze la baza;
  • Desfrunzitul partial – este recomandat mai ales in regiunile cu toamne reci si in special soiurilor de vie cu frunzis bogat sau la cele de calitate superioara, care sunt mai sensibile la mucegai. Acest procedeu va asigura strugurilor mai multa lumina si un proces de coacere uniform.
  • Recoltarea strugurilor;
  • Fertilizarea solului, care se efectueaza toamna, o data la patru ani – 40 de tone de gunoi de grajd pe hectar, 450 de kilograme de superfosfat pe hectar si 300 de kilograme de sare potasica pe hectar;
  • Aratura de toamna.

Vita de vie: boli

Vita de vie: boli

Iata care sunt principalele boli care afecteaza vita de vie:

  • Mana vitei de vie (Plasmopara viticola) – o boala care ataca toate organele verzi ale plantei. Veti observa pete galbui care incep sa apara pe partea superioara a frunzelor. Dupa un timp, pe partea inferioara a frunzelor, chiar in dreptul petelor galbui, veti putea observa si o pulbere albicioasa. Aceasta rezulta din fructificatiile ciupercii care ataca vita. Intr-un final, partea afectata a frunzei va necroza si se va usca. Atunci cand mana ataca si ciorchinii, acest asalt este foarte daunator, mai ales daca acestia sunt tineri. Se vor acoperi in totalitate de puf alb, florile se vor brunifica, iar intr-un final ciorchinii se vor usca cu totul. Daca pe cirochini s-au format deja boabe, atacul de mana va purta denumirea de Rot-Gris – daca boabele sunt inca mici, se brunifica, apoi sunt acoperite total de puf alb – sau Rot-Brun – la boabe deja dezvoltate, care se brunifica si se stafidesc, fara a mai fi acoperite de fructificatiile ciupercii. Mana poate compromite cu totul productia, daca agricultorii nu iau masuri de combatere si prevenire;
  • Fainarea (Uncinula necator) – arata ca o pulbere alba, care acopera organele atacate. Este foarte periculoasa mai ales pentru boabele tinere. Daca atacul ajunge intr-o faza avansata, boabele vor crapa si vor fi distruse in totalitate;
  • Putregaiul cenusiu (Botrytis cinerea) – ataca deopotriva frunze, lastari, inflorescente sau struguri. Produce pagube insemnate mai ales boabelor mature, gata de recoltare. Acestea se brunifica, apoi sunt acoperite de fructificatiile de culoare cenusie ale ciupercii;
  • Putregaiul negru (Guignardia bidwellii) – afecteaza frunze, lastari sau struguri. Boala se raspandeste de la baza butucului si ataca initial frunzele, pe care isi fac aparitia pete aproape rotunde, galbui, mai inchise la culoare pe margine. Apoi petele se necrozeaza. Atacul putregaiului negru este mult mai periculos pentru boabele aflate in crestere. Pe acestea apar pete mici, de circa 1 milimetru, asemanatoare cu cele de pe frunze. Acestea se dezvolta rapid, iar boabele se zbarcesc si se inchid la culoare. Cu timpul, boabele practic se mumifica, devenind complet negre. Pe acestea se formeaza si fructificatiile ciupercii. Atentie! Putregaiul negru se extinde de la an la an, asa ca o combatere eficienta a focarelor de infectie este cruciala;
  • Excorioza vitei de vie (Phomopsis viticola) – in cazuri extreme se poate solda cu uscarea prematura a butucilor. Este o boala care ataca frunze, ciorchini si boabe, insa al carei atac tipic este asupra lastarilor. Poate duce la moartea mugurilor de la baza vitei si la ragilizarea coardelor, care se vor rupe apoi usor. Boala poate fi usor observata primavara, atunci cand lastarii atacati vor prezenta pete clorotice la baza. Aceste pete vor forma in timp cruste negre si excoriatii ale scoartei. Odata cu sosirea toamnei, pe coardele atacate se vor forma fructificatii ale ciupercii, iar petele vor deveni albicioase.

Cum se taie vita de vie

Taierea vitei este imperios necesara, daca va doriti o plantatie sanatoasa. Una dintre lucrarile de baza la vita de vie, ea aigura obtinerea unor productii de struguri superioare calitativ si cantitativ. O taiere bine realizata va facilita si simplifica toate lucrarile agrofitotehnice.

Exista patru tipuri principale de taieri:

  • Taierile de formare – care vor fi executate numai in primii ani de la plantare;
  • Taierile de rodire – acestea se aplica anual, cu scopul de a controla si regla procesele de crestere si fructificare. Fara acestea este imposibila o exploatatie eficienta a plantatiilor de vie. Se efectueaza in perioada de repaus fiziologic (cuprinsa intre caderea frunzelor in timpul toamnei si pana la dezmuguritul din timpul primaverii);
  • Taierile de regenerare;
  • Taierile speciale – care se aplica atunci cand via este efectata de inghet, grindina, seceta etc.

Taierile vitei de vie pot fi grupate in trei sisteme:

  • Sistemul de taiere scurt – elementul de rod folosit este cepul de rod de 2-3 ochi in numar variabil (6-10). Se efectueaza in special la soiurile de vita care diferentiaza bine primii trei ochi de la baza coardelor, ca Aligote, Feteasca alba, Feteasca regala, Galbena de Odobesti etc.;
  • Sistemul de taiere lung – elementul de productie folosit este coarda de rod de 8-16 ochi;
  • Sistemul de taiere mixt (Guyot) – elementul de productie este veriga de rod. Sistemul de taiere mixt presupune o imbinare a sistemelor scurt si lung. Este sistemul de taiere cel mai raspandit, datorita eficientei sale. Prezenta coardelor asigura productia pentru anul in curs, iar cepii asigura formarea lemnului de rod pentru anul care urmeaza.

Taierile mai pot fi realizate si pentru realizarea formei de conducere, adica inaltimea de la sol la care sunt amplasate elementele de productie ale viei si orientarea lor in spatiu. Pentru vita de vie exista trei forme de conducere: joasa, semiinalta si inalta.

Tipurile de taiere cele mai raspandite sunt: Cordonul speronat, Cordonul Lens Moser, Cordonul Cazenave, Guyot pe tulpină,  Guyot pe semitulpină, Guyot multiplu, Teremia etc.

Calendarul complet al lucrarilor de plantare si intretinere la vita de vie

Ianuarie

  • Se cumpara materialele necesare in vederea plantarii vitei – includem aici sarma, araci etc.;
  • Se repara sau se inlocuiesc cu totul uneltele necesare lucrarilor pe care trebuie sa le efectuati la vita de vie;
  • In vederea plantatiilor de primavara, terenul va fi desfundat.

Februarie

  • In cazul viilor roditoare, februarie este luna cand se va efectua controlul viabilitatilor ochilor.

Martie

  • Daca vremea este favorabila, martie este luna cand puteti face deja dezgropatul timpuriu, dezmusuroitul si debilonatul butucilor;
  • Tot la inceput de primavara se vor verifica spalierul si aracii ;
  • Este verificata starea de sanatate si viabilitatea mugurilor;
  • Se efectueaza taiatul si copcitul viei;
  • Se va incepe dirijarea coardelor si legarea acestora;
  • Se vor completa golurile din plantatie, daca acestea exista;
  • Se va procura mranita necesara plantatului;
  • Se vor aplica ingrasaminte chimice si organice;
  • Se va efectua aratura adanca, denumita si sapa mare.

Aprilie

  • Vita de vie, altoita sau nealtoita, se planteaza in locul definitiv;
  • Taiatul si copcitul vitei va fi finalizat;
  • Se executa aratul sau sapa mare;
  • Controlul musuroaielor de la via plantata primavara se face saptamanal, pana la aparitia tuturor lastarilor.

Mai

  • Controlul musuroaielor se face si in luna mai;
  • Se efectueaza spargerea crustei in plantatiile noi;
  • Se vor efectua primele tratamente impotriva manei, fainarii, dar si pentru moliile de struguri;
  • Tot in luna mai, pamantul trebuie sapat, in vederea administrarii ingrasamintelor chimice azotoase. Toate acestea se fac inainte de inflorire;
  • Daca lastarii au atins deja 40 de centimetri, se efectueaza si prima legare;
  • In preajma infloritului se va efectua si ciupitul lastarilor.

Calendarul complet al lucrarilor de plantare si intretinere la vita de vie

Iunie

  • In luna iunie, tratamentele impotriva manei si fainarii trebuie continuate;
  • Dupa ce vita a dat in floare si a fost legata, se pot incepe tratamentele impotriva putregaiului cenusiu;
  • In iunie se face primul copcit al plantatiilor tinere;
  • Se leaga lastarii pentru a doua oara;
  • Se praseste vita de vie pe rand si printre randuri si se administreaza ingrasaminte chimice;
  • Se continua si operatiunile de plivit, ciupit si legat;
  • Se efectueaza primul copilit – cand lastarii au 6-7 frunze, acestia se scurteaza la 4-5 frunze;
  • In iunie poate fi realizata prima ingrasare foliara.

Iulie

  • Se va continua procesul de legare a lastarilor, dar si tratamentele impotriva manei, fainarii, putregaiului cenusiu, moliilor sau a altor daunatori;
  • Se va face carnitul soiurilor de masa cu coacere timpurie si extratimpurie;
  • Se efectueaza inca o operatiune de prasit;
  • Se va efectua al doilea copcit la viile tinere;
  • Se vor aplica a doua si a treia ingrasare extraradiculara (foliara);
  • In iulie incepe deja recoltatul strugurilor de masa extratimpurii.

August

  • In luna august se aplica ultimele tratamente in plantatiile de vii;
  • Se vor executa ultimele operatiuni de prasit si legat;
  • Se efectueaza carnitul viilor roditoare, indepartandu-se varful cu 8-10 frunze;
  • Se face cel de-al treilea copcit al plantatiilor tinere. Copca ramane deschisa;
  • Se va face desfrunzitul partial al soiurilor de vita de vie de masa;
  • Se recolteaza strugurii de masa cu timp de coacere mijlociu;
  • Se va efectua inventarul in vederea culegerii strugurilor si prelucrarii lor;
  • Se va desfunda terenul, pentru noi plantatii.

Septembrie

  • Se continua procesul de recoltare a strugurilor de masa;
  • Incepe procesul de recoltare a strugurilor de vin;
  • Soiurile de struguri rosii se culeg la aproximativ 10-15 zile dupa cele albe;
  • Soiurile de vin aromate se culeg cu aproximativ 10 zile mai tarziu decat cele rosii;
  • Recoltarea se va face pe timp uscat si presupune inclusiv separarea strugurilor sanatosi de cei stricati.

Octombrie

  • Se efectueaza aratura de toamna sau sapa mare;
  • Se aplica ingrasamintele organice cu superfosfat si sare fosfatica;
  • Se vor desprinde coardele de pe araci sau spaliere;
  • Se desprind coardele de pe cepii de siguranta la butucii care au fost condusi pe forme semiinalte si inalte.

Noiembrie

  • Se efectueaza aratura de toamna;
  • Se administreaza ingrasaminte organice si chimice;
  • Se finalizeaza procesele de ingropat, musuroit si bilonatul butucilor;
  • Se face plantarea de toamna a vitei de vie.

Decembrie

  • Aracii, sarmele, stalpii si orice alte elemente destinate instalarii mijloacelor de sustinere vor fi transportate;
  • Se transporta gunoi de grajd destinat fertilizarii.

Cum pregatim vita de vie pentru iarna

Vita-de-vie necesita o atentie deosebita toamna, in special dupa recoltare. Spre deosebire de alte plante, vita de vie are o rezistenta scazuta la ger, de aceea trebuie protejata cat mai bine.

Protejarea butucilor de vita de vie

taierea-vitei-de-vie
Butucii de vita de vie se protejeaza prin acoperirea totala cu pamant. Acest procedeu fereste vita de vie de inghet. Este important ca dupa recoltarea strugurilor sa se desprinda coardele anuale, sistemul de sustinere si lemnul multianual. Cu o foarfeca speciala se suprima legaturile facute in perioada de vegetatie. Dupa taierea coardelor, se poate realiza taierea de usurare, prin care se indeparteaza circa 30% din coardele anuale.

Ingropatul vitei de vie

legarea-vitei-de-vie
Ingropatul vitei se executa dupa aratura de toamna. Cu sapa, se face un musuroi in jurul butucului, iar pe directia randului, in stanga si in dreapta butucilor, se ridica un pat de pamant. Coardele lasate la taierea de usurare se curbeaza si se intind cu atentie pe paturile de pamant, apoi se fixeaza spre varf cu pamant.

Spre finele lunii octombrie, dupa caderea frunzelor, butucii care sunt condusi fara tulpina, precum si lastarii de pe cepii de rezerva se ingroapa in sol pentru iernare. Acest procedeu se executa prin desprinderea coardelor si a bratelor de pe araci sau sarma, lipirea de pamant si acoperirea lor cu un strat de sol de 20-30 de centimetri.

La fel se procedeaza si cu lastarii care se dezvolta pe cepul de rezerva de la baza formelor cu tulpina.

Protejarea prin musuroire

copcire3
Acest procedeu se executa in special in zonele in care temperaturile din mijlocul iernii coboara foarte rar sub -20 de grade Celsius. Procedeul consta in acoperirea cu pamant doar a zonei de altoire, a scaunului butucului si eventual, a primilor 2-3 ochi de la baza coardelor cu pozitie inferioara pe butuc.

Maturarea lastarilor si rezistenta la inghet

Gradul de rezistenta al vitei de vie peste iarna este influentat intr-o masura foarte mare de maturarea lastarilor si de rezistenta genetica a soiurilor cultivate. Factorii care influenteaza maturarea lastarilor sunt de natura ecologica, biologica si tehnologica.
Cei de natura ecologica sunt accidentele climatice (in special grindina), cei de natura biologica sunt reprezentati de soiul vitei, iar cei de natura tehnologica variaza intre fertilizarea cu ingrasaminte fosfatice si potasice si incarcatura mare de lastari pe butuc.

Aratul vitei de vie

taierea-vitei-de-vie-pentru-formarea-butucilor-de-vita-de-vie-de-masa
Aratul vitei se executa dupa finalizarea recoltarii. Procedeul se executa intre randuri la adancimea de 18-22 centimetri cu aruncarea solului spre butuci. O data la 3-6 ani se face reinnoirea desfundatului cu administrarea ingrasamintelor. Aceasta reinnoire consta in executarea a 3 fisuri (una la mijlocul randului, iar cele laterale la distanta de 25-35 de centimetri de la butuci), la adancimea de 50-55 de centimetri.

De ce sunt importante lucrarile de toamna

Lucrarile de toamna sunt importante pentru ca vita de vie sa reziste conditiilor climatice din timpul iernii. Prin aplicarea corecta a lucrarilor care influenteaza maturarea coardelor, se asigura butucilor, o rezistenta mai mare la temperaturile scazute din timpul iernii.

Culturile de vita de vie au nevoie de o ingrijire minutioasa si atenta. Numai asa va veti putea bucura de o cultura bogata si superioara calitativ si cantitativ.

Sursă foto: Shutterstock.com, pestre.ro

Bibliografie

  • Christina Nack, Cultura viteti de vie in gospodarie, Editura Casa
  • Tom Powers, 2002, How to Build and Maintain Your Own Vineyard, Editura Viticulture
  • Tom Powers, The Organic Backyard Vineyard: A Step-by-Step Guide to Growing Your Own Grapes, Editura Timber

Despre autor

Dana Lazareanu

Peisagista cu acte in regula din 2014, dar interesata dintotdeauna de universul plantelor si a tot ce ma inconjoara. Atenta la detalii imi place sa identific frumosul si sa il pun in valoare. Si pentru ca pasiunea pentru plante nu era suficienta, o completez cu cea de editor si specialist marketing, inca din 2015. Preocupata constant de vizual, de completarea in mod armonios a functionalului/necesitatii cu esteticul/frumosul.

Sunt 7 comentarii la acest articol

multumim pt tot!

Scris de daniela stan pe 28.11.2017

Am aproximativ 160 butuci de vita cu struguri de masa soi Italia si Cis-Mis,Din acesti butuci, daca sunt 10 care au unul,doi maxim ciorchini.Ceilalti butuci nu formeaza nici macar ciorchini de flori.
Mentionez ca acestibutuci au fost cumparati din Super-Marketurile din Constanta acum 6 ani,iar problema semnalata se intampla de 3 ani.
Ce se poate face in aceasta situatie.
Multumesc.

Scris de D. otica pe 27.12.2017

    Noi va sfatuim sa nu mai cumparati butuci din super market ci de la magazinele specializate. Solutia consta in inlocuirea butucilor cu material sanatos si de calitate.

    Scris de Dana Lazareanu pe 08.01.2018

Buna ziua,

Am o,vie de 70 ani in Cluj care dupa ce a dat acum frunzele mici verzi ,s-au uscat frunzele si nu mai inverzeste ,Solutia care e ? sa tai via din radacini sau se poate salva?

Scris de Ernest pe 05.06.2018

    Buna ziua! Avem nevoie de mai multe informatii pentru a pune un diagnostic, in primul rand daca a fost stropita cu o substanta pentru daunatori sau buruieni, a stat in apa o perioada lunga de timp?

    Scris de Dana Lazareanu pe 06.06.2018

Salut ,am pus vită de vie afuz ali lângă cluj napoca în primăvară .au crescut f bine aproape toti butașii..au între 1..și 2 metri sânt legati pe spalier.ce trebuie să fac pt iarnă în. Afară de mușuroire+?trebuie să dau vița jos de pe spalier și să îngrop vârfurile ?sau pot s o las așa ?temp iarna ,până la —20cu vânt sânt pe un deal

Scris de Uzo pe 05.10.2018

    in primul an se recomanda ingroparea corzilor vitei de vie astfel incat sa ramana afara doar varfurile, iar primavara se desface, se tunde si se aseaza pe spalier. Altfel doar cu musuroire, risca din cauza temperaturilor scazute sa inghete ce este crescut deasupra partilor musuroite.

    Scris de Dana Lazareanu pe 09.10.2018

Adauga un comentariu

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Articole asemanatoare

Abonare la newsletter

3% DISCOUNT la orice comanda la abonarea la newsletter-ul nostru.