Pestre.ro - Produse si Accesorii pentru Gradina si Ferma - Intoarce-te in magazin

Casa si gradina

Totul despre cultivarea spanacului. Plantare, ingrijire, recoltare si utilizare

Publicat pe 15.10.2017 in Casa si gradina Totul despre cultivarea spanacului. Plantare, ingrijire, recoltare si utilizare

Spanacul este consumat in aproape toata lumea, datorita calitatilor sale nutritive exceptionale. Ce presupune cultivarea lui aflam din acest articol complet.

  1. Informatii utile despre spanac
    1. Ce este spanacul
    2. Soiuri de spanac
    3. Originea si aspectul spanacului
    4. Proprietatile nutritive ale spanacului
    5. Conditii preferate de cultura de spanac
  2. Cultivarea spanacului
    1. Culturi premergatoare spanacului. Rotatia culturilor
    2. Terenuri potrivite pentru cultura spanacului
    3. Perioada propice cultivarii spanacului
    4. Pregatirea terenului pentru cultura de spanac
    5. Insamantarea spanacului
    6. Mulcitul si fertilizarea spanacului
    7. Lucrari de intretinere pentru spanac
    8. Udarea spanacului
    9. Combaterea bolilor si daunatorilor spanacului
    10. Recoltarea spanacului
  3. Utilizarea spanacului
    1. Spanacul in bucatarie
    2. Utilizarea spanacului in medicina

Informatii utile despre spanac

Spanacul este considerat un adevarat super-aliment si este consumat in aproape toate colturile lumii. Popeye Marinarul il manca ori de cate ori avea nevoie de energie, inspirand astfel zeci de generatii de copii sa manance cu mai multa pofta aceasta leguma verde.

Plin de nutrienti, spanacul este una dintre acele legume pe care ne bucuram sa le vedem primavara in piete si pe care il punem in salate pentru a ne procura vitaminele si mineralele atat de necesare dupa sezonul rece.

Cultivarea spanacului se poate face atat pentru consumul propriu, cat si pentru comert, fiind o cultura ce nu presupune cheltuieli foarte mari de productie si care are o cerere mare.

Ce este spanacul

Spanacul (Spinacia oleracea) este o leguma verde, planta perena comestibila, ce provine din Orient. Face parte, alaturi de sfecla si quinoa, din familia chenopodiaceelor.

Perioada scurta de vegetatie si rezistenta crescuta la temperaturi scazute face ca aceasta planta sa apara pe piata timpuriu primavara si sa se recolteze pana la caderea zapezii.

Este, asadar, o leguma care se poate consuma mare parte din an, cu frunze care se folosesc in alimentatie in stare proaspata sau in stare procesata – deshidratate, fierte, oparite si adaugate in nenumarate feluri de mancare gatita.

Soiuri de spanac

Exista trei soiuri de spanac, clasificate in functie de perioada de vegetatie. Astfel, avem:

Soiuri timpurii de spanac

Soiurile timpurii de spanac sunt soiuri cu perioada de vegetatie de 35-40 de zile

Soiuri semitimpurii de spanac

Soiurile semitimpurii de spanac sunt soiuri cu perioada de vegetatie de 40-50 de zile

Soiuri tarzii de spanac

Soiurile tarzii de spanac sunt soiuri cu perioada de vegetatie de 50-55 de zile

La noi in tara se cultiva in general soiurile Smarald (soi semitardiv), Matador (soi semitimpuriu), Nores si Matares (ambele soiuri tardive).

Originea si aspectul spanacului

Spanacul este o planta originara din Asia Centrala si a fost cultivat in mod controlat incepand cu secolul IV. In Europa a ajuns mai intai in Spania, apoi s-a raspandit pe intreg continentul, inclusiv in state cu un climat mai rece.

In Romania spanacul se cultiva in aproape toate regiunile, fie in camp, fie in solarii sau sere.

Partea comestibilă din spanac sunt frunzele  hrănitoare, dar şi medicinale – au peţiolul lung, formă de săgeată şi oval-alungită, au culoarea verde inchis şi sunt carnoase.

Spanacul este o planta cu radacina pivotanta, care patrunde in sol pana la o adancime de un metru si formeaza ramificatii de pana la 30 de cm lungime. In prima parte a vegetatie se formeaza o rozeta cu 8-12 frunze, iar apoi emite tulpini florale.

Aceste tulpini florale sunt erbacee, cilindrice si au o inaltime cuprinsa intre 60 si 80 de cm.

Fructele spanacului sunt galbene cu nuante verzui, cafenii sau cenusii. In a doua parte a vegetatiei apar tot mai multe frunze, aceasta fiind si partea care se consuma din planta.

Proprietatile nutritive ale spanacului

Spanacul este o sursa importanta de vitamine, frunzele de spanac avand totodata si un continut ridicat de minerale esentiale organismului nostru.

Aceasta planta contine: proteine, vitaminele A, B, C, E si K, fosfor, calciu, potasiu, magneziu, fier si zinc.

Toate acestea il recomanda drept un aliment complet, ce aduce beneficii multiple organismului, incepand cu imunitatea si terminand cu buna functionare a creierului.

Din acest motiv, el este recomandat in tratarea si prevenirea anemiei, rahitismului, asteniei sau scorbutului.

Poate fi consumat fara restrictii de persoanele care tin la silueta stiut fiind ca suta de grame de planta inglobeaza doar 18 calorii.

Conditii preferate de cultura de spanac

Este o planta rezistenta la frig – semintele germineaza si la 2-3 grade Celsius. Temperatura optima de crestere este cea cuprinsa intre 15 si 17 grade Celsius.

In cazul spanacului semanat de toamna, putem vorbi si despre temperaturi mai mici, de pana la -10 grade Celsius.

Lumina excesiva afecteaza formarea frunzelor, astfel incat primavara si toamna se obtin productii mai bune, deoarece sunt perioade in care ziua este mai scurta.

Pentru productii ridicate de spanac este nevoie de umiditate crescuta. Nivelul optim de umiditate din sol este de 75% la adancimea de 20-25 de cm.

Cultivarea spanacului

Spanacul se cultiva atat in zone cu o clima temperata, cat si in zone mai reci. Se poate cultiva atat in camp, semanat toamna si consumat primavara, cat si in solarii.

Culturi premergatoare spanacului. Rotatia culturilor

Spanacul se cultiva in culturi succesive. In ceea ce priveste rotatia culturilor in vederea obtinerii unor productii de spanac de calitate superioara, se recomanda ca el sa fie plantat inainte sau dupa plante legumicole precum cartofi, castraveti, mazare, fasole, rosii.

Rotatia culturii se face o data la 3-5 ani pentru ca solul sa-si refaca rezerva de nutrienti si pentru a se evita propagarea bolilor si a daunatorilor.

Terenuri potrivite pentru cultura spanacului

In ceea ce priveste cerintele fata de sol, sunt recomandate solurile bogate in humus, cu pH 6,5 – 7,5. Este, in acelasi timp, si o planta cu cerinte mari de minerale – azot, fosfor, potasiu.

Totodata, terenurile pe care se cultiva spanacul pot fi si unele umbrite, deoarece lumina excesiva incurajeaza emiterea de tulpini florale si o inhiba pe cea de frunze.

Perioada propice cultivarii spanacului

Epoca de semanat a spanacului variaza de obicei in functie de destinatia culturii.

Perioada propice pentru productia timpurie de primavara de spanac

Pentru productia timpurie de primavara perioada propice de semanat este toamna, intre 1 si 20 septembrie

Perioada propice pentru cultivarea spanacului primavara

Pentru cultivarea de primavara perioada propice de cultivare este intre 1 si 30 martie

Perioada propice pentru cultivarea spanacului vara

Pentru cultivarea de vara perioada propice este intre 15 iulie si 10 august, plantele ajungand bune pentru consum toamna tarziu.

Cultivarea spanacului in solar

In cazul cultivarii spanacului in solar, sere sau suprafete protejate insamantarea se poate face la finalul lunii octombrie si recoltarea in luna martie sau insamantarea la finalul lunii august si recoltata in octombrie-noiembrie.

Epoca de semanat a spanacului variaza in functie de destinatia culturii

Pregatirea terenului pentru cultura de spanac

Pregatirea terenului pentru cultivarea spanacului presupune, in primul rand, maruntirea si nivelarea terenului.

Inainte de nivelare se inlatura toate resturile vegetale de la cultura anterioara si se mobilizeaza solul pe o adancime de 8-10 cm, apoi se executa nivelarea de exploatare si se face fertilizarea de baza cu gunoi de grajd semidescompus, pentaoxid de fosfor si oxid de potasiu.

Se executa si o aratura de baza, la 28 – 32 de cm adancime, iar inainte cu 1-2 saptamani de infiintarea culturii se executa o erbicidare.

Insamantarea spanacului

Pentru cultura spanacului prin rasad, se seamana 2-3 grame de seminte la metru patrat de sera sau rasadnita.

Plantarea rasadurilor in camp se face la distante de 40 de cm intre benzi, 20 de cm intre randuri si 12-18 cm intre plante, pe rand.

Aceleasi distante se aplica si pentru semanarea direct in camp. Adancimea de semanat este intre 1 si 3 cm, iar densitatea este de 2-2,5 kg de samanta la hectar.

Mulcitul si fertilizarea spanacului

Mulcitul este o lucrare recomandata pentru culturile de spanac, deoarece ajuta la mentinerea unei umiditati optime in sol.

Aceasta lucrare se executa cand frunzele spanacului au in jur de 10 cm si presupune acoperirea solului cu materiale organice precum frunze, paie, iarba cosita uscata, scoarta de copac, rumegus, compost etc.

Fertilizarea spanacului se face cu azot, fosfor si potasiu in proportii de 150/94/100 la hectar.

Totodata, fertilizarea se poate face si cu gunoi de grajd o data la 10 zile pana cand frunzele ajung la o inaltime de 10 cm, dupa care mulciul asigura necesarul de substante nutritive.

Lucrari de intretinere pentru spanac

Intretinerea culturii de spanac presupune:

Pentru culturile direct in camp se recomanda instalarea de parazapezi la distante de 20-30 cm

In cazul culturilor in rasad se executa o completare a golurilor imediat ce se observa randurile

In cursul perioadei de vegetatie, spanacul se praseste mecanizat de 2-3 ori si, daca este cazul, manual, pe randurile de plante.

Raritul este o lucrare necesara in cazul culturilor semanate direct in camp, astfel incat plantele cele mai viguroase sa aiba nutrienti si spatiu suficiente pentru a se dezvolta.

Udarea spanacului

Cultura de spanac se iriga de 2-3 ori, cu norma de udare de 200-300 de metri cubi de apa la hectar.

Prima udare se face chiar dupa infiintarea culturii, apoi urmatoarele doua udari se fac in timpul cresterii plantelor.

Combaterea bolilor si daunatorilor spanacului

Protejarea culturii de spanac impotriva bolilor si a daunatorilor se face prin aplicarea produselor speciale – fungicide si insecticide – destinate acestei plante.

Mai multi producatori de pesticide au creat produse speciale pentru a distruge si preveni atacul unor insecte si a unor boli care pot cauza daune serioase culturii.

Principalele boli ale spanacului sunt:

Virusul mozaicului castravetilor la spanac

Este un virus care stopeaza cresterea plantelor si provoaca pete galbene (clorozare) pe suprafata frunzelor si se combate prin aplicarea de tratamente specifice, prin eliminarea plantelor bolnave si prin utilizarea semintelor rezistente la atacul acestui virus.

Virusul mozaicului castravetilor, care produce aceasta viroza, este transmis de la plantele bolnave la cele sanatoase de catre diferite specii de afide.

Acesta apare in primavara pe culturile de spanac infiintate in toamna.

O alta sursa de infectie sunt buruienile la care virusul se transmite prin samanta.

Mana spanacului

Este provocata de ciuperca Peronospora spinaciae, mana spanacului este o boala foarte raspandita, care se intalneste an de an.

Boala se manifesta pe toate organele aeriene, insa, mai frecvent, pe frunze, prin aparitia pe fata superioara a unor pete cu contur nedefinit, circulare sau ovale, de culoare verde pal la inceput apoi de un galben deschis.

Tesuturile atacate se necrozeaza, se brunifica, se zdrentuiesc si cad iar frunzele se ofilesc, se deformeaza si se usuca.

Pentru prevenirea boli se vor respecta masurile profilactice ca: rotatia pe 2-3 ani, distrugerea buruienilor, amplasarea culturilor de primavara cat mai departe de cele de toamna, tratarea termica a semintelor cu apa calda de 50*C timp de 25 de minute.

Se vor aplica tratamente preventive cu fungicide sistemice Aliette 80WG-0.2, Ridomil Gold 68 WG – 0.25% la intervale de 7-14 zile.

Dintre fungicidele de contact se pot utiliza Dithane M45, Captadin 50 PU, Polyram DF – 0,2%, Folpan 50WP la intervale de 5-7 zile .

Patarea bruna a frunzelor de spanac

Atacul apare din toamna pe frunze sub forma unor pete mari, de forma ovala, dispuse pe toata suprafata limbului, initial de culoare bruna, apoi devin albe.

Pentru combatere se aplica tratamente foliare, la aparitia atacului, cu fungicide de contact: Dithane M 45, Captadin 50 PU, Folpan 50 WP, Merpan 50 WP, in concentratie de 0.2%.

Alte boli ale spanacului

Albumeala sau rugina alba, Antracnoza, Fuzarioza, atacul ciupercilor din genul Phythium, Patarea cafenie.

Principalii daunatorii ai spanacului sunt:

Melcii fara cochilie/Limaxul

Melcii fara cochilie sau Limaxii perforeaza frunzele si le distruge, astfel incat este important sa se actioneze impotriva lui cu tratamente moluscocide, ce au drept substanta active metaldehida

Muste minatoare

Mustele minatoare ataca in mod special culturile de spanac din solarii, insa pot ataca si culturile din camp. Atat larvele, cat si adultii se hranesc cu frunzele spanacului. Acest daunator se combate cu insecticide ce contin imidacloprid, deltametrin sau thiametoxam.

Alti daunatori ai spanacului

Alti daunatori ai spanacului sunt afidele, paduchii, puricii, musculita alba de sera, musca plantulelor, acarienii.

Recoltarea spanacului

Spanacul se recolteaza cand rozeta de frunze a ajuns la marimea specifica soiului cultivat.

La culturile de primavara, recoltarea are loc din aprilie pana in prima jumatate a lunii iunie, iar la cele de toamna incep cu a doua decada a lunii octombrie si se termina la finalul lunii noiembrie.

Spanacul se recolteaza numai pe vreme uscata.

Utilizarea spanacului

Frunzele de spanac, verzi, carnoase, pline de vitamine, cu putine calorii, se folosesc in bucatarie pentru diverse tipuri de mancaruri, cu efecte benefice pentru sanatate.

Spanacul in bucatarie

Spanacul se utilizeaza in bucatarie in salate, in stare proaspata, dar si in mancaruri de spanac. In salate se utilizeaza adesea baby spanacul, mai usor de integrat in astfel de preparate.

Adesea, mancarica de spanac este insotita la masa de oua ochiuri. Spanacul se mai pregateste cu lapte si usturoi alaturi de diverse carnuri sau de oua.

Multe gospodine oparesc spanacul si il depoziteaza la frigider pentru a-l folosi in timpul iernii. El se gaseste in aceasta forma, congelata, si in supermarketuri, pastrandu-si majoritarea proprietatilor chiar si dupa congelare.

Utilizarea spanacului in medicina

In preparatele medicinale se folosesc semintele de spanac, nu frunzele. Semintele de spanac se utilizeaza impotriva osteoporozei, arterosclerozei, hipertensiunii.

Continutul de vitamina A il recomanda drept un aliat al ochilor, iar cantitatea mare de vitamina C ajuta la intarirea sistemului imunitar si la prevenirea unui spectru larg de afectiuni.

Spanacul are proprietati depurative, ajutand la detoxifierea organismului, cat si la combaterea starilor de oboseala sau epuizare.

Totodata, persoanele supraponderale il pot folosi in curele de slabire, deoarece este un aliment plin de nutrienti, dar sarac in calorii.

Cultura spanacului nu este una pretentioasa, fiind bine adaptata la conditiile din tara noastra.

Cerintele lui sunt, in mare, aceleasi ca in cazul salatei, iar ingrijirea nu presupune eforturi prea mari din partea cultivatorului.

Bibliografie

  • Abbott C., 2010, The Everything Grow Your Own Vegetables Book: Your Complete Guide to planting, tending and harvesting vegetables
  • Candolle A., 2011, The Origin of Cultivated Plants
  • Stanciu G., 2009, Legumicultura de succes pentru amator, Editura Cetatea de Scaun
  • Stan N., N. Munteanu, T. Stan, 2013, Legumicultura, Editura Ion Ionescu de la Brad, Iasi, Vol. III

Sursa foto: Deyan Georgiev/Shutterstock, Lecic/Shutterstock

Despre autor

Adrian Dogaru

De 7 ani in Agribusiness, pasionat de tot ce e nou in materie de plante, protectia plantelor precum si a echipamentelor cu ajutorul carora se intretin. Convins de impactul viitor al tehnologiei digitale si nu numai in acest domeniu.

Sunt 2 comentarii la acest articol

Am un teren agricol langa Giurgiu si ma bate gandul si pe mine sa cultiv spanac, vad ca e rezistent si la temperaturi scazute! Foarte bune tipsuri!

Scris de TerenuriOcazie pe 20.10.2017

Adauga un comentariu

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.