Casa si gradina

Rasaduri de legume – cum le produci si valorifici?

Publicat pe 13.02.2018 in Casa si gradina Rasaduri de legume – cum le produci si valorifici?

Rasadurile de plante legumicole, sunt plante tinere, produse in spatii protejate sau neprotejate, de obicei in sere si solarii care ulterior sunt plantate la loc deinitiv in spatii protejate sau neprotejate.

Utilizarea rasadurilor in legumicultura are urmatoarele avantaje:

  • Se obtin productii timpurii si extra timpurii de legume
  • Contribuie la esalonarea productiei legumicole
  • Rasadurile ofera posibilitatea largirii arealului de cultura la speciile pretentioase la caldura
  • Materialul de plantat poate fi sortat calitativ inainte de cultivare
  • Rasadurile asigura o cultura uniforma
  • Se obtin recolte mai mari si mai de calitate

Dar aceasta metoda are si dezavantaje. Iata care sunt acestea:

  • Necesita spatii amenajate corespunzator si un consum ridicat de forta de munca, fiind o activitate migaloasa si costisitoare.

Clasificarea rasadurilor

    1. Dupa locul de producere
    2. Dupa modul de producere
    3. Dupa destinatia rasadurilor

Constructiile, inventarul si materialele necesare producerii rasadurilor

    1. Pregatirea speciilorpentru producerea rasadurilor de legume

Semanatul in vederea producerii rasadurilor

    1. Repicatul rasadurilor
    2. Lucrari de ingrijire aplicate rasadurilor

Particularitati privind producerea rasadurilor cu destinatii diferite

    1. Conditiile de calitate la rasaduri

Pregatirea rasadurilor pentru plantare si transportul rasadurilor

Tehnologia generala a cultivarii plantelor legumicole in camp neprotejat

    1. Pregatirea terenului si solului
    2. Pregatirea terenurilor pentru cultura plantelor
    3. Infiintarea culturilor legumicole in camp
    4. Infiintarea culturilor legumicole in camp prin plantarea rasadurilor

Clasificarea rasadurilor

Dupa locul de producere

  1. sere inmultitor
  2. in adaposturi din mase plastice
  3. spatii incalzite;
  4. spatii neancalzite (reci);
  5. in rasadnite:  *cu biocombustibil  *cu incalzire tehnica;
  6. in camp *protejat; *neprotejat;

Dupa modul de producere

  1. Prin semanare directa: n*pe pat nutritiv; *in ghivece (diferite tipuri); *in ladite (diferite tipuri);

Dupa destinatia rasadurilor

  1. Pentru sere:        * ciclul I; * ciclul II;
  2. Pentru adaposturi din mase plastice:     * incalzite; *   neincalzite;
  3. Pentru rasadnite (cu incalzire biologica, cu incalzire tehnica);
  4. Pentru camp: – culturi timpurii:     * protejate; *   neprotejate;
  5. Culturi de vara;
  6. Culturi de toamna

Legumele cu cea mai mare pondere pentru legumicultura tarii noastre se cultiva prin răsad:

  • Tomatele, ardeii si vinetele
  • Varza alba, conopida, gulia, varza rosie, varza de Bruxelles;
  • Castravetii pentru culturile din sera si pentru culturile timpurii in camp.
  • Dovleceii pentru culturile extratimpurii din camp;
  • Pepenele galben pentru culturile din sere si solarii;
  • Salata pentru culturile din sere, solarii, pentru cele timpurii si de toamna, din camp;
  • Telina de radacina si de petiol pentru culturile din camp;
  • Ceapa de apa pentru culturile in camp;
  • Prazul pentru culturile in camp.

In prezent, in tara noastra, se cultiva anual prin plantarea rasadurilor o suprafata de circa 150.000 ha, care necesita 10-12 miliarde fire de rasaduri, pentru producerea carora trebuie amenajate 3500-4000 ha cu diverse spatii.

plante legumicole

Constructiile, inventarul si materialele necesare producerii rasadurilor

Pentru producerea rasadurilor se folosesc:

  • Sere inmultitor de tip industrial;
  • Sere inmultitor individuale, tipuri locale;
  • Solariile;
  • Rasadnitele.

Inventarul materialelor necesare pentru producerea rasadurilor cuprinde: ladite pentru producerea si transportul rasadurilor; diferite tipuri de ghivece; furtunuri; stropitori; ciururi pentru cernut pamantul; batatoare; nivelatoare; marcatoare; unelte (greble, sape, cazmale); termometre-mohigrografe; targi, roabe; dispozitive manuale pentru confectionat ghivece nutritive; plantatoare si linguri de plantat; rogojini; prelate din material plastic.

Principalele elemente necesare pentru producerea rasadurilor sunt:

  • Seminte din specii si soiuri diferite;
  • Substrat specific necesar pregatirii amestecurilor nutritive
  • Ingrasaminte organice si minerale;
  • Pesticide (fungicide, insecticide) si erbicide:
  • Substante bioactive (Cycocel, Ethrel);
  • Materiale organice folosite la incalzirea rasadnitelor cu incalzire biologica.

Pregatirea spatiilor pentru producerea rasadurilor de legume

Serele si solarile in care se realizeaza rasadurile se pregatesc inainte de fiecare ciclu in vederea asigurarii conditiilor optime pentru obtinerea rasadurilor de buna caliatte.

Pregatirea se face in mod diferit in functie de tipul constructiv si sursa de incălzire (pe cale tehnica sau cu biocombustibil).

Principalele lucrari de pregatire constau in: verificarea si repararea elementelor de constructie, mobilizarea solului din sere si solarii, dezinfcctia solului si a scheletului, instalarea rasadnitelor sau a solariilor.

plante legumicole

Reparatiile scheletului serelor si solariilor constau in verificarea si consolidarea fisurilor, inlocuirea fermelor sau arcurilor deteriorate, precum si a altor elemente de schelet

  • Pentru instalatiile din sera se face anual revizia tehnica care consta in determinarea starii termice si functionale, inlaturarea defectiunilor existente si asigurarea unei bune functionari a acestora. Mobilizarea solului din sere si solarii se face la adancimea de 30 cm iar pe portiunile unde masina nu poate intra lucrarea se completeaza manual cu cazmaua. Maruntirea se realizeaza corect astfel incat, sa nu ramana bulgari.

Mobilizarea termica (cu aburi) se tace cu ajutorul unei instalatii speciale prevazute cu conducte de distribuire a aburului, furtune de canepa, cauciuc si prelate impermeabile. Instalatia lucreaza concomitent pe doua travei, timp in care se instaleaza alte doua, pentru a realiza o activitate continua.

Aburul patrunde pana la furtunul de canepa cu o presiune de 2-2,5 atm/cm si de aici sub prelata si in sol.

Durata de functionare a unei pozitii este de 8-10 ore. Temperatura care se realizeaza sub folie este de 105°-110°C; la adancimea de 20 cm si ajunge la’95°C, la 40 cm.

Dupa incetarea alimentarii cu aburi, prelata se mai lasa 1-2 ore, pen­tru ca solul sa se raceasca treptat.

Incalzirea chimica a solului se face cu diferite produse: Basarnid (granule) 400 600 kg/haj/apam (lichid) 1000-1500 l/ha; Di-Trapex (lichid) 500-700 l/ha, Nemagon (granule) 400-500 ka/ha; Dazome (gra­nule) 400-600 kg-ha. Produsele granulate sau in stare de pulbere se aplica cu masini speciale de tipul semanatorilor adaptate pentru acel scop, iar cele in stare lichida cu masini prevazute cu rezervoare si sistem de tevi pentru introducerea lichidului in sol.

Dupa dezinfectie se instaleaza la intrare dezinfectoare (ladite cu rumegus imbibat cu substante insectofungicide), pe care persoanele care circula sunt obligate sa calce.

plante legumicole

Rasadnitele cu incalzire biologica se instaleaza anual in vederea producerii rasadurilor. Dupa stabilizarea temperaturii in stratul de biocombustibil la valori de aproximativ 25 grade C, se aseaza stratul de amestec nutritiv in grosime de 12-15 cm.

Se acopera rasadnitele cu ferestre si rogo­jini si se asteapta cateva zile pentru incalzirea amestecului, apoi acestea se afaneaza cu grebla, se niveleaza si se taseaza in vederea semanatului.

Solariile neincalzite se utilizeaza pentru producerea rasadurilor, pentru repicat sau pentru semanatul unor legume destinate culturilor de vara-toamna, de la sfarsitul lunii februarie si inceputul lunii martie.

In vederea extinderii perioadei de utilizare a acestor spatii, mai ales pentru specii pretentioase la caldura, se recomanda incalzirea cu gunoi de grajd, dubla protejare a rasadurilor cu tunele joase sau tocuri de rasadnita mon­tate sub solar.

Pregatirea substraturilor pentru producerea rasadurilor

Substratul nutritiv constituie un element important in obtinerea unor rasaduri de buna calitate, de aceea acesta trebuie sa intruneasca urmatoarele caracteristici:

  • Sa fie afanat, permeabil, cu capacitate mare de retinere a apei, bogat in elemente nutritive, cu pH corespunzator speciei la care se foloseste, neinfestat cu buruieni, cu germenii bolilor si daunatorilor.

plante legumicole

Substratul de calitate se obtine prin amestecarea mai multor compo­nente, ca de exemplu: turba, mranita, pamantul de telina sau de gradina, nisipul, composturile.

In prezent, se foloseste tot mai mult compostul forestier rezultat din cojile de copaci, maruntite si fermentate cu ingrasaminte pe baza de azot timp de peste un an de zile. Rezultate foarte bune s-au obtinut la noi in tara prin utilizarea composturilor rezultate din dejectiile de la statiile de epurare a apei si din deseuri menajere.

Cercetarile in domeniu si practica indelungata in producerea rasadurilor, au contribuit la crearea unei game largi de retete pentru realizarea amestecului nutritiv.

Amestecurile de pamant se realizeaza din timp si necesita urmatoarele operatiuni: cernere, maruntire, dezinfectie, omogenizare. De asemenea, pregatirea amestecurilor se poate face manual sau mecanizat.

In cazul culturilor realizate in camp deschis se folosesc amestecuri formate din mranita, pamant de telina si nisip.

De asemenea, in amestecurile pentru cuburile nutritive se foloseste mai multa turba pentru ca substratul sa nu fie prea compact.

In amestecurile cu o cantitate mare de mranita se pot adauga si ingrasaminte chimice, cu atentie, sa nu se ajunga la exces de azot care debiliteaza plantele. PH-ul amestecurilor trebuie sa aiba valoare slab acida (6-6,5).

Semanatul in vederea producerii rasadurilor

Semanatul in vederea producerii rasadurilor se face diferit in functie de variantele tehnologice de producere, de destinatia acestora pentru anumite sisteme de cultura.

Variante de producere a rasadurilor pentru diferite sisteme de cultivare a legumelor

Momentul realizarii semanatului se alege in functie de epoca de plantare, de varsta rasadurilor, de posibilitatea asigurarii conditiilor cores­punzatoare de temperatura si lumina.

plante alveolare

Semanatul se poate executa pe strat nutritiv, prin imprastiere sau in randuri, in ladite sau direct in ghivece. Pe suprafete mai mari se realizeaza cu semanatori manuale.

Cantitatea necesara de samanta se calculeaza in functie de numarul de rasaduri ce trebuie produse si de valoarea culturala a mate­rialului, iar suprafata de semanat se determina stiind ca, in general; pentru 1 ha de cultura trebuie semanati 40-60 mp daca rasadurile se repica si 120-200 mp daca se seamana rar si nu se repica.

Dupa efectuarea semanatului, semintele se acopera cu 0,5-1 cm amestec nutritiv, se taseaza, se uda cu stropitoarea, se eticheteaza, se acopera cu folie de polietilena sau hartie pana la rasarire.

Repicatul rasadurilor

Repicatul este lucrarea de transplantare provizorie a rasadurilor din semanatura deasa, la distante mai mari, pentru a le crea conditii mai bune de dezvoltare.

Repicarea este o lucrare importanta ce se aplica pentru rasadurile destinate culturilor in sere, solarii, rasadnite, tunele joase, pentru culturile in semanatura deasa.

Repicatul se executa atunci cand rasadurile sunt mici, in faza de frun­ze cotiledonale bine formate (tomate, castraveti, pepeni) sau de aparitie a primelor doua frunze adevarate (ardei, vinete, varza).

plante legumicole

Operatia de repicare se executa dupa 8-10 zile de la rasarire. In vederea repicatului, rasadurile se uda si se scot in grup. Daca radacina este prea lunga se scurteaza prin rupere cu mana. Marea majoritate a rasadurilor se repica cu 1 -2 cm mai adanc decat au crescut in semanatura.

Repicatul pe strat de amestec nutritiv se executa cu ajutorul plantatorului din lemn, in randuri la distante de 8-10 cm si 5-8 cm pe rand.

Radacinile nefiind deranjate la plantare se asigura o prindere foarte buna a
rasadurilor fara stagnari in vegetatie. Se folosesc diferite tipuri de ghivece
cuburi nutritite, palete alevolare si ghivece din pamant ars.

Lucrari de ingrijire aplicate rasadurilor

Lucrarile de ingrijire aplicate rasadurilor au ca scop dirijarea factorilor de vegetatie, combaterea bolilor si daunatorilor, tratamentele cu substante regula­toare de crestere.

  • Lucrarile de ingrijire se asigura imediat dupa rasarirea rasadurilor prin mentinerea curata a materialelor de acoperire (sticla, folii din materiale plastice), inclinarea usoara a tocurilor de rasadnita spre sud, folosirea instalatiei de iluminare artificiala in sere, raritul ghivecelor cand rasadurile incep sa se umbreasca. La rasadurile de vara-toamna este uneori necesara umbrirea pentru a reduce excesul de lumina.
  • Se dirijeaza temperatura in functie  de specie si faza de vege­tatie, corelandu-se permament cu intensitatea luminii si temperaturii
  • se iau masuri de izolare a spatiilor (prin captusirea serelor cu folie de polietilena, acoperirea rasadnitelor cu polietilena sau rogojini).
  • Se mentine umiditatea atmosferica moderata prin aerisiri
  • Se asigura necesarul de substante nutritive prin dozarea componentelor ameste­curilor nutritive si prin fertilizari faziale (2-4 la numar, cu solutii de ingrasaminte chimice, in concentratie de 0,5-1%).
  • Se combat bolile si daunatorii, se iau masuri preventive (dezinfectia semintelor, a substratului, a scheletului constructiei, uneltelor etc.) si se aplica tratamente in timpul vegetatiei.

Agentii patogeni sunt numerosi, iar combaterea lor se face prin tratamente la sol sau stropiri foliare cu solutii de insectofungicide in diferite concentratii si la momentele optime.

Buruienile pot fi combature prin plivit sau chimic.

Plivitul se executa dupa o udare, pentru a permite smul­gerea buruienilor fara a deranja rasadurile. Raritul se efectueaza pentru a asigura mai multa lumina plantelor si a evita etiolarea acestora. Rasadurile pentru culturile in solarii se raresc la 10/10 cm tomatele pentru sere se lasa 30 fire/m , ardeii, vinetele si castravetii pentru sere 25 fire/m.

Tratamentele cu substante bioactive se aplica pentru accelerarea sau inhibarea cresterii rasadurilor.

In conditii de luminozitate redusa se aplica Cycocel pentru evitarea alungirii rasadurilor. Se folosesc solutii in concentratie de 0,1-0,15% ce se administreaza de 1-2 ori cand plantele au 4-5 frunze adevarate, avand efect retardant.

Dintre substantele cu efect stimulator se utilizeaza Radistim 0,1%, in care se inmoaie radacinile inaintea repicatului, sau Atonik 80 SP 0,05% si Procaina (1 ppm), prin pulverizare fina pe plante, la 5-6 zile si respectiv 10-20 zile dupa repicat.

Stimularea rasadurilor se poate face si cu substante de origine vege­tala, inofensive ecologic, produse in Republica Moldova, obtinand efecte foarte favorabile la castraveti, tomate, ardei, vinete.

plante legumicole

Calirea rasadurilor este lucrarea care presupune obisnuirea rasadurilor cu conditiile pe care le vor intalni la locul de plantare. Se executa prin aerisiri din ce in ce mai dese si in final, prin descoperirea totala a rasa­durilor, mai intai ziua, apoi si noaptea. Calirea dureaza 5-7 zile, timp in care se reduc si udarile.

Particularitati privind producerea rasadurilor cu destinatii diferite

Rasadurile de legume destinate culturilor in sere se produc in sere inmultitor. Acestea sunt semanate direct in ghivece pentru eliminarea lucrarii de repicat.

Semanatul se poate face si mecanizat, cu masini speciale.

In cazul in care rasadurile vor fi replicate acestea se seamana pe strat de amestec gros de 6-7 cm, asezat pe folie de polietilena. Ghivecele au dimensiuni mai mari decat pentru solarii si camp (10×10 cm, volum 1 litru). Pentru asigurarea conditiilor mai bune de lumina, rarirea este obligatorie.

Pentru obtinerea rasadurilor de plante din ciclul II, se realizeaza semanarea in sere pentru ca rasadurile sa fie adaptate la conditiile de la locul de plantare si pentru a se evita accidentele climatice. In acest sens se iau masuri de cretizare a serelor si de ventilatie pentru reducerea temperaturii in zilele cu insolatie puternica.

Varsta rasadurilor pentru ciclul II este mai mica decat pentru ciclul I datorita conditiilor de temperatura si lumina. Avandu-se in vedere plantarea tot in sere nu mai este necesara calirea rasadurilor.

plante legumicole

Pentru culturile realizate in solarii producerea rasadurilor se face in sere inmultitor, in sere de plastic incalzite in rasadnite. Semanatul se face pe strat de amestec, in randuri dese (la 5 cm) sau prin imprastiere.

Rasadurile se pot rari la 10/10 cm. Cu 10-12 zile inainte de plantare se calesc rasadurilor prin reducrea temperaturii si umiditatii, prin intensificarea aerisirii.

Pentru culturile timpurii semanatul se face pe strat de amestec, in randuri dese sau prin imprastiere, iar repicatul se face in ghivece nutritive de 5x5x5 cm. Rasadurile se calesc inainte de plantare.

Pentru culturile de vara rasadurile se pot produce in solarii sau rasad­nite incalzite pe cale biologica. De obicei se seamana pe strat nutritiv, in randuri distantate la 8-10 cm, pe rand la 2-3 cm si nu se mai repica. Se iau masuri de combatere a buruienilor. La unele specii (tomate) se poate face repicarea pe strat de amestec. Se poate pune problema obisnuirii rasadurilor cu conditiile pe care le vor gasi la locul de plantare.

Conditiile de calitate la rasaduri

Rasadurile de calitate superioara trebuie sa fie sanatoase, viguroase, cu internodii scurte, cu frunze de culoare verde inchis, de varsta corespunzatoare.

Rasadurile de calitate sunt capabile sa valorifice la maximum conditiile optime ce li se asigura dupa plantare la locul definitiv.

Pregatirea rasadurilor pentru plantare si transportul rasadurilor

Inainte de plantarea la locul definitiv, rasadurile se pregatesc astfel:

  • Se aplica o stropire cu insectofungicide;
  • Se elimina plantele vatamate sau slab dezvoltate, cu urme de atac de
    boli si daunatori, cele alungite exagerat etc;
  • Se mocirlesc rasadurile nerepicate;
  • Se fasoneaza radacinile la unele specii (varza, conopida) si se indeparteaza 1/1-1/2 din limbul frunzelor pentru a reduce suprafata de transpiratie si a se impiedica ofilirea plantelor dupa plantare. Fasonarea se face la varza, conopida, telina. ceapa de apa, praz etc. Rasadurile produse in ghivece nu se fasoneaza.

Transportul rasadurilor se face in lazi de diferite dimensiuni, in pozitie verticala pentru a impiedica distrugerea in timpul transportului.

Laditele in care se transporta rasadurile se vor dezinfecta cu o solutie de sulfat de cupru 1-2%, in vederea usurarii evidentei, in fiecare ladita sau pachet se va pune un numar egal de rasaduri.

plante legumicole

Pana la locul de plantare, mijloacele de transport trebuie sa fie prevazute cu prelate sau, in lispa acestora, se vor proteja cu rogojini. In cazul distantelor mici, sub 1 km, se pot utiliza si prelate din polietilena. Este bine ca transportul de la locul de producere al rasadurilor la locul de plantare sa se faca intr-un timp cat mai scurt (minim 5-6 ore). De asemenea, se recomanda sa se transporte atat rasad cat se planteaza intr-o zi.

Tehnologia generala a cultivarii plantelor legumicole in camp neprotejat

Tehnologia generala de cultivare a legumelor in camp neprotejat cuprinde un grup complex de lucrari care au ca scop pregatirea terenului, a solului, infiintarea culturilor, efectuarea lucrarilor de ingrijire si recoltare a produselor legumicole.

Pregatirea terenului si solului

Pregatirea terenului se realizeaza atunci cand se ia in cultura pentru prima data, o anumita suprafata de teren.

In acest caz se realizeaza defrisarea arborilor sau arbustilor de pe teren, se indeparteaza radacinile acestora, se scot si se indeparteaza pietrele, se intind musuroaiele etc.

Pentru a putea efectua in mod corespunzator lucrarile de irigare si cele mecanizate este necesara nivelarea capitala sau de baza si amena­jarea terenului pentru irigatie.

Nivelarea de baza sau capitala se executa o singura data, la inceputul luarii in cultura irigata a terenului fermei, cand se amenajeaza terenul si se construieste sistemul de irigatie.

plante legumicole

Aceasta se executa de intreprinderi specializate care folosesc masini grele ca: buldozere, screpere, gredere etc.

Prin nivelarea de baza se asigura terenului o panta uniforma si conti­nua, pe lungimea sa, de 1-3 %.

Daca terenul nu este nivelat, apa este repartizata neuniform in momentul irigarii, atragand dupa sine fenomene negative ca: baltirea apei in unele portiuni de teren; racirea solului; asfixierea plantelor; salinizarea solului; consumul nerational de apa; crearea unor conditii nefavorabile pentru executarea lucrarilor mecanizate.

Amenajarea terenului pentru irigatie poate fi cu canale amenajate la suprafata sau cu con­ducte ingropate sub presiune.

Inainte de a se trece la cultura legumelor, terenul care a fost nivelat capital se imbunatateste prin fertilizarea cu ingrasaminte organice si prin culturi de uniformizare.

Pregatirea terenurilor pentru cultura plantelor

Pregatirea terenurilor pentru cultura legumelor are scopul de a asigura conditiile optime pentru cresterea si dezvoltarea plantelor legumicole.

plante legumicole

In functie de tipul de cultura, pregatirea terenului se realizeaza diferit.

A. Pregatirea terenului pentru culturile de legume in ogor propriu

Cultura de legume in ogor propriu se realizeaza numai dupa ce in prealabil au fost realizate lucrarile de pregatire a terenului.

Acestea se realizeaza primavara sau toamna.

Lucrari executate toamna:

  • desfiintarea culturilor anterioare, transportarea si depozitarea mijloacelor de sustinere, sarme, sfori etc,
  • eliminarea buruienilor.

Nivelarea de intretinere  este operatia prin care se indeparteaza denivelarile ramase de la culturile anterioare. Lucrarea este obligatorie pentru terenurile nivelate capital.

Nivelarea este esentiala pentru ca plantele semanate pe terenuri cu denivelari au o dezvoltare neuniforma.

Nivelarea de intretinere a terenului se efectueaza dupa desfiintarea culturii, inainte de aratura de toamna, dupa ce in prealabil terenul a fost lucrat cu grapa cu discuri.

Nivelarea de intretinere poate fi executata prin 2-3 treceri cu nivela­torul. Dintre acestea, primele doua treceri oblic, paralel cu diago­nalele terenului, iar ultima paralel cu diagonalele viitoarelor rigole de udare.

Tot cu aceste nivelatoare se executa o uniformizare a suprafetei terenului cu deplasari de sol pe distante de 10-20 m.

Pentru nivelarea solului cat mai uniform se folosesc utilaje de nivelat mai simple ca:

  • grapa netezitoare cu colti reglabili,
  • grapa stelata montata dupa plug,
  • grape cu discuri echipate cu bare de netezire.

In functie de specie, fertilizarea de baza se realizeaza cu ingrasaminte verzi si cu ingrasaminte chimice greu solubile. Din totalul ingrasamintelor necesare unei culturi, circa 2/3 se aplica la fertilizarea de baza.

Ingrasamintele organice, precum gunoiul de grajd, fermentat sau semifermentat, se imprastie pe suprafata solului numai atunci cand poate sa fie incorporat sub brazda, prin aratura, in aceeasi zi, pentru a se evita pierderile de elemente nutri­tive.

Cercetarile efectuate in acest scop au aratat ca intarzierea incor­porarii gunoiului de grajd cu doua zile, dupa ce a fost imprastiat, poate sa scada eficacitatea acestuia cu 25%, iar intarzierea cu patru zile, o reduce aproape la jumatate.

Aratura de baza se executa imediat dupa nivelare si concomitent cu fertilizarea de baza.

Aceasta are rolul de a imbunatati structura solului, ajutand la patrunderea radacinilor plantelor in profunzime, pentru a-si procura hrana dintr-un volum mai mare de sol. Aratura de baza incorporeaza in sol ingrasamintele organice si resturile vegetale si accelereaza descompunerea lor, permite infiltrarea apei in stra­turile mai adanci, unde este mai bine pastrata.

Aratura realizata toamna se lucreaza primavara mai usor si mai bine. Adancimea araturii depinde de specia cultivata si de insusirile solului din parcela respectiva. In general, pentru majoritatea speciilor legumicole adancimea araturii de toamna trebuie sa fie de 28-30 cm.

Pe solurile mai grele si care au fost iri­gate prin brazde se recomanda ca araturile de toamna sa se faca mai adanc, iar cel putin la 2-3 ani sa se lucreze la 35-40 cm.

Odata la 3-4 ani se face o pauza deoarece udarile si fertilizarile repetate produc fenomene de impermeabilitate la nivelul straturilor inferioare ale solului.

plante legumicole

Pentru culturile legumicole perene, inainte de infiintarea acestora, se face aratura cu pluguri speciale, plug reversibil.

Aratura este cu atat mai calitativa cu cat in final pe sola sau parcela respectiva sa fie un numar cat mai mic de santuri sau coame, sau daca se poate, acestea sa lipseasca in totalitate. Directia brazdelor araturii va defini viitoarele rigole de udare.

In cazul culturilor infiintate primavara mai tarziu aratura se lasa brazda cruda (negrapata) pentru ca solul sa fie supus variatiilor de temperatura cu amplitudini mari, care au loc din toamna pana in primavara.

Inghetul din timpul iernii contribuie la distrugerea germenilor si agentilor patogeni, iar alternanta cu perioada de dezghet, favorizeaza formarea structurii glomerulare, care asigura o circulatie foarte buna a apei si aerului.

Pentru culturile legumicole care se infiinteaza primavara devreme, in epoca imediat urmatoare ce timpul permite (mazare, morcov salata etc.) este recomandat ca aratura de toamna este realizata cu grapa, sau grapa cu discuri.

Prin aceasta se realizeaza o nivelare a solului si se creeaza conditii ca primavara sa se pregateasca un pat germinativ cat mai uniform si mai bun pentru insamantare.

In cazul solurilor tasate si uscate inainte de aratura de baza se uda terenul cu norme de 300-350 m /ha.

In cazul in care nu s-a realizat aratura de toamna, aratura de baza se va efectua primavara, cat mai timpuriu, la adancimea de 15-18 cm.

Pe suprafete mici, in gradinile familiale, terenul se poate mobiliza cu ajutorul cazmalei la adancimea de 25-30 cm.

B. Pregatirea terenului pentru culturile care se infiinteaza primavara

Peste iarna, terenul arat toamna este maruntit, asezat si usor tasat cu o cantitate mare de apa acumulata din precipitatii.

plante legumicole

Pregatirea patului germinativ este un proces esential in cadrul infiintatii culturilor legumicole.

Patul germinativ trebuie sa fie pregatiti astfel incat, sa asigure fiecarei tip de samanta caldura, oxigen si umiditate.

Conditiile de germinare sunt asigurate prin afanarea stratului de sol pana la adancimea la care se introduce samanta.

In cazul semintelor mici terenul se niveleaza, se marunteste deoarece acestea se seamana superficial, la 1-2 cm.

Semintele de dimensiuni mai mari se introduc la 3-5 cm in pamant. In cazul acestora terenul se marunteste cu grapa cu colti.

In cazul culturilor legumicole infiintate primavara in a doua etapa, se recomanda folosirea combinatorului avand montate in locul rotilor trei grape elicoidale.

Pentru culturile legumicole care se infiinteaza in epoca a treia (plan­tat tomate, ardei, vinete, pepeni, bame etc.) se recomanda sa se aplice solului una sau doua grapari de intretinere la 2-3 cm adancime pentru a se distruge buruienile si a se impiedica formarea crustei ce ajuta la evaporarea apei din sol.

Administrarea ingrasamintelor cu azot si potasiu se face primavara, lucrare urmata de grapat, sau discuit pentru a nu lasa expuse la soare ingrasamintele aplicate.

Ingrasamintele chimice gen starter se aplica, cu putin timp inainte de infiintarea culturii cand se executa modelarea solului.

In cazul culturilor neprasitoare ingrasamintele starter se pot aplica concomitent cu semanatul, folosind semanatoarea cu echipament de fertilizare.

Erbicidarea inainte de modelarea terenului se realizeaza atunci cand se folosesc erbicide volatile care necesita incorporarea imediata in sol.

Erbicidele se aplica cu utilaje specifice si incorporeaza in sol agregate complexe.

Erbicidarea preemergenta sau postemergenta se realizeaza dupa modelare.

Modelarea terenului este operatiunea prin care se realizeaza profilul solului sub forma de straturi inaltate, despartite prin rigole prin care sa ajunga apa in vederea irigarii culturilor legumicole.

Lucrarea de modelare a solului a fost generalizata si aplicata in toate tarile care au o legumicutlura intensiva.

Avantajele operatiei sunt urmatoarele:

  • faciliteaza folosirea tractoarelor si a mijloacelor mecanice la exe­cutarea lucrarilor;
  • realizeaza o conducere usoara si corecta a agregatelor printre ran­durile de plante,
  • primavara straturile inaltate se zvanta mai repede permitand exe­cutarea lucrarilor de infiintare a culturilor legumicole mai de timpuriu;-in cazul irigatiei prin aspersiune sau a precipitatiilor abundente, excesul de apa se poate scurge prin rigole;
  • usureaza efectuarea unor lucrari de intretinere si recoltare
  • usureaza lucrarile de recoltare a legumelor radacinoase si bulboase.

In functie de structura solului si modul cum este pregatit terenul, lucrarea de modelare poate fi realizata dupa doua tehnologii:

  • dintr-o singura trecere;
  • din doua treceri.

In ambele cazuri, tehnologia prevede folosirea modelatorului cu sau fara administrarea de ingrasaminte chimice granulate, sub forma de ingrasaminte starter, cu sau fara marcarea a doua sentulete pe start in ve­derea plantarii manuale a rasadului.

Pentru culturile legumicole care se infiinteaza primavara devreme modelarea terenului sa face din toamna astfel incat, straturile de sol se zvanta si se incalzesc mai repede, permitand executarea lucrarilor de infiintare a culturilor cu un avans de 10-12 zile, in special pe solurile mai grele.

Modelarea solului este necesara la infiintarea culturilor de spanac, salata, lobada, stevie.

plante legumicole

Modelarea solului in cazul culturilor infiintate in rasad plantat mecanic, consta in maruntirea stratului de sol din timp pentru a avea timp sa se aseze.

Culturile infiintate prin semanat au nevoie de o modelare a solului se realizeaza cu un avans de 2-3 zile in scopul de a se asigura patrunderea brazdarelor semanatorii la adancime reglata.

Pe terenurile joase si umede, pentru evaporarea excesului de apa, se recomanda modelarea terenului sub forma de biloane (in mod deosebit pentru cultura hreanului, batatului etc).

Pregatirea terenului pentru culturile succesive

Pregatirea terenului pentru cutlurile succesive prezinta unele parti­cularitati comparativ cu pregatirea terenului pentru cultura legumelor in ogor propriu.

Desfiintarea culturii

Desfiintarea culturii se realizeaza de obicei, vara, inainte de infiintarea culturii succesive renuntandu-se la unele lucrari cum ar fi: nivelarea si fertilizarea cu ingrasaminte organice.

Fertilizarea cu ingrasaminte chimice se va face imediat dupa desfiintarea culturii anterioare.

C. Pregatirea terenului pentru culturile care se infiinteaza toamna

Semanaturile sau plantarile din toamna se pot face in doua epoci:

  • Mai devreme – epoca I-a (septembrie-octombrie), in acest caz plantele ierneaza rasarite, sub forma de rozeta cu 3-4 frunze normale si bine inradacinate (spanac, salata, ceapa verde, usturoi verde);
  • Mai tarziu – epoca a Ii-a (noiembrie-decembrie), cand iernarea se face
    sub formatie samanta umectata, dar negerminata (morcov, patrunjel, ceapa).

Pentru prima epoca terenul trebuie sa fie eliberat din timp de culturile anterioare. Se curata terenul, se face nivelarea de intretinere, ara­tura adanca si maruntirea cu grapa. Este de dorit sa se lase 8-10 zile ca sa se aseze solul arat, apoi daca este necesar, se mai grapeaza odata si se trece la plantat sau semanat.

Pentru semanaturile si plantarile din epoca a II-a, terenul se pregateste in mod asemanator cu prima epoca, numai ca lucrarile se fac mai tarziu. Timpul de la grapat pana la semanat fiind foarte scurt, este necesara o tavalugire usoara a terenului.

Infiintarea culturilor legumicole in camp

Culturile legumicole pot fi infiintate prin doua metode:

  • prin semanat direct in camp;
  • prin plantarea rasadurilor.

A. Semanatul culturilor de legume direct in camp

In conditiile climatice de pe teritoriul Romaniei, semintele de legume se cultiva prin semanat direct in sol sau prin intermediul rasadurilor.

Insa, există si o a treia grupa de legume care poate fi cultivata uneori prin semanat direct, iar alteori prin rasaduri.

Speciile legumicole care se cultiva exclusiv prin semanat direct in camp sunt: spanacul, mazarea, fasolea, morcovul, patrunjelul, pastarnacul, ridichea, sfecla de masa, cicoarea, bamele, mararul, leusteanul, cimbrul.

plante legumicole

Speciile legumicole care se cultiva in mod obisnuit prin semanat di­rect si numai ocazional prin rasaduri sunt: castravetele, pepenii, dovle­celul, ceapa, salata, tomatele pentru industrializare.

Prin perfectionarea tehnologiei de semanat bob cu bob si prin gene­ralizarea combaterii buruienilor cu erbicide se tinde la extinderea sema­natului direct la specii care se cultiva obisnuit prin rasad cum ar fi ceapa, tomatele, varza etc.

Epoca de semanat la plantele legumicole este determinata de particularitatile agrobiologice ale speciilor de plante (temperatura de germinare a semin­telor, reactia termo si fotoperiodica) conditiile climatice ale zonei de cultura si termenul de livrare a productiei, stabilit in funcrie de consum.

La specii legumicole precum morcovul, ceapa, spanacul, mazarea, semanatul se poate face chiar inainte de a se realiza temperatura de ger­minare, deoarece semintele raman in sol fara sa se altereze, in schimb la fasole, castravete , pepeni, semintele se altereaza usor daca raman prea mult timp in sol fara sa germineze. Semanatul legumelor in camp se poate face primavara, vara si toamna.

Epoca de primavara cuprinde mai multe urgente, in functie de cerintele fata de temperatura:

  • temperatura solului atinge 2-3°C, se poate semana spanacul, salata, mazarea, patrunjelul, morcovul, ceapa, mararul si ridichile de luna; calendaristic corespunde primei jumatati a lunii martie;
  • tem­peratura ajunge la 5-6°C, se poate semana sfecla si cimbrul; calendaristic corespunde sfarsitului lunii martie si inceputul lunii aprilie;
  • temperatura soiului se ridica la 8-IO°C,
    se poate semana fasolea si tomatele; calendaristic corespunde decadei a doua a lunii aprilie;
  • temperatura solului atinge 14-3 5°C, se poate semana castravetele, pepenii galbeni, pepenii verzi, dovlecelul si barnele. Calendaristic corespunde decadei a doua a lunii mai.

Epoca de vara are doua perioade:

  • iunie – 15 iulie, perioada in care se seamana ridichile de iarna, sfe­cla rosie, castravetii pentru conserve, fasolea;
  • 10-15 august cand se seamana spanacul si salata pen­tru recoltare in toamna.

Epoca de toamna are doua perioade:

  • 15 septembrie – 10 octombrie, cand se seamana spanac si salata pentru cultura extratimpurie de primavara;
  • in pragul iernii, luna noiembrie, cand se seamana ceapa si morcovul.

Pentru o aprovizionare ritmica legumle pot fi semanate esalonat in mai multe etape.

Culturile de legume pot fi semanate prin 3 metode:

  • imprastiere,
  • in randuri
  • in cuburi

Metoda de cultivare este aleasa in functie de den­sitatea de plante la unitatea de suprafata, cat si de spatiul necesar efectuării lucrarilor de intretinere si recoltare.

Semanatul prin imprastiere se practica sporadic, la culturile legumicole cu o perioada scurta de vegetatie, precum spanac, ridichi de luna, arpagic.

Semanatul in randuri se practica la toate speciile de rasaduri si are ca avantaje, repartizarea uniforma a semintelor in sol, economie de samanta de 20-40%, intretinerea mai usoara a culturilor, mecanizarea prasitului si a altor lucrari de intretinere si recoltare, irigarea pe brazde etc.

Semanatul pe randuri se realizeaza in randuri echidistante la speciile de legume care se cultiva la distante mari.

Semanatul in benzi este o alta medota prin care semintele sunt semanate  in banda, in 2-6 randuri apropiate, cu o distanta intre benzi care permite deplasarea tractorului pentru exe­cutarea lucrarilor de ingrijire si recoltare. Acest tip de semanat se practica pen­tru culturile cu densitate mare la unitatea de suprafata.

Semanatul in cuiburi se practica la culturile care necesita distante mai mari atat intre randuri, cat si intre plante pe rand, cum ar fi castravetii, pepenii verzi, pepenii galbeni, dovlecelul si fasolea urcatoare. In cazul metodei de semanat in cuiburi, la semanat se distribuie un numar mai mare de seminte intr-un cuib (4-5), urmand ca dupa rasarire plantele sa se rareasca lasandu-se cele mai bine dezvoltate si sanatoase.

Mijloacele de semanat

plante legumicole

Semanatul legumelor se poate face manual, sau mecanizat.

Semanarea semintelor mecanizat se realizeaza cu ajutorul semanatorilor care repartizeaza samanta in randuri deschise de brazdarele masinii in doua moduri: la intamplare si bob cu bob.

Distributia la intamplare consta in imprastierea semintelor pe o fasie ingusta, deschisa de brazdarul masinii, in acest caz semintele cad pe rand la distante uniforme, adeseori sunt prea dese si este necesar raritul culturii.

Distributia bob cu bob asigura o mare precizie in repartizarea unifor­ma a semintelor pe rand si elimina operatiunea de rarit. Aceasta metoda este folosita la semanatul plantelor legumicole cu seminte mai mari, de sfecla, fasole, castravete, pepene.

Metoda de semanat fluida, favorieaza rezultate mai bune decat alte tehnici de camp, in privinta grabirii si uniformitatii rasaritului, insa, implica in momen­tul inceperii umectarii alegerea datei precise de semanat. Daca semanatul se intarzie, semintele deja germinate se conserva, prin expunerea lor la temperaturi coborate.

In cazul aplicarii tehnicii „plug-mix”, semintele germinaza intr-o anu­mita cantitate de pamant sau de turba, care apoi este distribuita in sol. Rezultate optime au fost obtinute la salata si cicoare, specii la care germi­natia semintelor intr-un amestec de turba si perlit a permis o crestere importanta a vigorii plantelor.

Metoda semanatului in gel este o tehnica noua pentru semintele pregerminate. Gelul are rolul de a proteja radacinile de loviri mecanice. Aceasta metoda se foloseste la semintele mici de tomate, morcov, ceapa, telina. Gelul folosit la incorporarea semintelor pregerminate trebuie sa fie usor de preparat, suficient de fluid, sa nu produca raniri la seminte si sa fie inert.

Adancimea de semanat se stabileste in functie de tipul si marimea semintelor, natura si insusirile fizice ale solului si epoca de semanat. Se recomanda, ca adancimea de semanat sa fie de 8-10 ori mai mare decat diametrul semintelor.

Semintele mici, de salata, cimbru, patrunjel, busuioc, marar, ceapa ceaclama, morcov se vor introduce in sol la adancimea de 1-2 cm.

Semintele de marime mijlocie, de spanac, bame, castraveti, tomate se vor introduce in sol la adancime de 2-3 cm.

Semintele mari, de bob, dovleac, dovlecel, fasole, mazare, pepene verde, sfecla rosie se vor introduce in sol la adancimea de 3-5 cm.

Pe solurile usoare si pe cele uscate semanatul se face mai adanc decat pe solurile grele si umede. Toamna se seamana mai adanc, decat primavara. Adancimea de semanat este foarte importanta daca semintele cu putere redusa de strabatere sunt semanate la adnacimi mari, acestea nu vor reusi sa iasa la suprafata iar cultura va fi compromisa.

Norma de samanta la hectar sau norma de semanat se determina in functie de densitatea plantelor la unitatea de suprafata. Densitatea plantelor depinde de specie, soi, epoca de semanat, posibilitatile de mecanizare a lucrarilor din cultura si fertilitatea solului.

Numarul optim de plante la unitatea de suprafata determina o productie avantajoasa din punct de vedere economic.

Cand numarul de plante la hectar este foarte mare productia pe fiecare planta este mica, iar cea la hectar scazuta.

Norma de samanta la hectar se stabileste in functie de densitatea semanaturii, de masa a 1000 de boabe si de valoarea culturala a semintelor.

Exemple: Norma de seminte de calitatea I este la morcov de 5-6 kg/ha, la castraveti 4-6 kg/ha, la pepeni galbeni de 3-4 kg/ha, la pepeni verzi de 4-5 kg/ha, la ceapa ceaclama de 8 kg/ha, la fasole de 80-150 kg/ha, la mazare de 220-240 kg/ha, la spanac de 20-25 kg/ha etc.

Atentie!

In cazul solurilor mai slab pregatite si la semanatul in pragul iernii se mareste norma de semanat cu 10-15%.

plante legumicole

Metoda de semanat influenteaza cantitatea de samanta utilizata la semanat la aceeasi specie. Astfel, la semanatul prin imprastiere se utilizeaza o cantitate de samanta de 2-3 ori mai mare decat la semanatul in randuri continue, iar la semanatul in randuri de 2-5 ori mai mare decat la sema­natul in cuiburi.

Infiintarea culturilor legumicole in camp prin plantarea rasadurilor

Culturile legumicole care se infiinteaza prin producerea in prealabil a rasadului sunt: tomatele timpurii, tomatele de vara-toamna, ardeiul (diferite varietati), vinetele, varza alba, gulia, conopida, varza creata, varza de Bruxelles, varza de frunze, varza chinezeasca, telina pentru radacina si pentru petioli, ceapa de apa, prazul, salata timpurie, castravetii timpurii.

Epoca de plantare se stabileste in functie de cerintele biologice ale speciilor fata de caldura, durata perioadei de vegetatie a soiurilor care se cultiva si de perioada cand trebuie sa fie livrata productia.

Legumele nepretentioase la caldura se planteaza la jumatatea lunii martie. Tomatele timpurii se planteaza dupa 20 aprilie in zonele din sudul tarii si pana la 5 mai în zonele mai nordice.

Ardeiul, vinetele, castravetii, tomatele de vara-toamna se planteaza dupa 5-10 mai, cand a trecut pericolul brumelor tarzii de primavara.

plante legumicole

Legumele destinate a fi consumate toamna (varza, conopida, gulia) se planteaza la sfarsitul lunii iunie si inceputul lunii iulie, iar salata, in functie de destinatia productiei, se planteaza atat primavara cat si toamna.

Rasadurile pentru planatre se pregatesc temeinic, se elimina rasadurile bolnave, vatamate sau slab dezvoltate, se dezinfecteaza cu o solutie de Captan 0,2 – 0,3% sau Mycodifol 0,15-0,20%, se mocirlesc radacinile rasadurilor ce nu au fost produse in ghivece, se fasoneaza la unele specii (ceapa, praz) si se indeparteaza 1/3 sau 1/2 din limbul foliar la varza, conopida, ceapa de apa, telina, plantate vara.

Plantarea rasadurilor in camp se va realiza in zile fara vant, de preferinta noroase. O prindere buna se asigura cand plan­tarile se efectueaza spre seara si pe timp noros.

Metodele de plantare sunt: manual, semimecanizat, mecanizat si automatizat.

Plantarea manuala se efectueaza in camp mai ales cand rasadurile sunt repicate in ghivece.

Aceasta lucrare se efectueaza de catre echipe specialziate pe faze de lucru:

  • transportul rasadului de la locul de producere la locul de plantare;
  • realizarea gropilor cu sapaliga;
  • distribuirea rasadului in gropi;
  • plantarea propriu-zisa.

Plantarea manuala a rasadului produs in ghivece poate fi realizata cu ajutorul lingurii de plantat.

Tomatele pot fi plantate la adancimi mai mari, deoarece emit radacini adventive. Daca momentul plantarii tomatelor a fost depasit si acetea s-au alungit, plantarea se va realiza culcat pe sol.

Rasadurile de vinete, ardei si castraveti se planteaza cu 1-2 cm mai adanc, iar cele cu tulpina scurta cum sunt cele de salata, telina, se planteaza la aceeasi adancime la care au stat in rasadnite sau in sere inmultitor.

Rasadurile de legume care au fost produse direct in rasadnite sau pe brazde (nerepicate), cum ar fi rasadul de varza, conopida, salata, ceapa, praz, ardei se planteaza cu ajutorul plantatorului de lemn.

Plantarea semimecanizata

Plantarea semimecanizata se face prin executarea mecanizata a rigolelor in care se planteaza manual. Rigolele se realizeaza de-a lungul randurilor, conform schemei de plantare recomandata de tehnologia culturii respective.

Plantarea mecanizata a rasadului

Plantarea mecanizata a rasadului se face cu semanatori speciale. La plantarea mecanizata a rasadului produs nerepicat acesta trebuie sa aiba lungimea masurata de la colet de 15-25 cm, grosimea tulpinii de 4-8 mm si sa fie viguros.

Distanta minima intre plante pe rand este de 10-12 cm. Concomitent cu plantarea rasadului este necesar sa se faca si udarea cu apa sub forma de jet continuu sau jet intermitent.

Schemele de plantare difera in fucntie de specie, sistemul de cultura utilizat, habitusul plantelor si de starea de fertilitate a solului.

In camp, la majoritatea speciilor, se planteaza doua randuri pe stratul inaltat de 94 cm sau 104 cm la distanta de 50-70 cm sau 80 cm/12-30 cm, realizandu-se densitati de 50.000-120.000 plante/ha. La salata se planteaza 4 randuri, in benzi a doua randuri dupa schema: 20-34 (44) – 20 cm/15-20 cm

Plantarea automatizata a răsadului

Procesul de plantare automatizat a rasadului are la baza o banda dubla din hartie dispusa sub forma de rola in care s-a introdus mecanic si la o anumita distanta samanta. Banda are lungimea de 300-400 m.

Dupa insamantarea automatizata, rola de hartie este depusa intr-un mediu in care sunt create conditii pentru incoltirea semintelor si dezvoltarea rasadului.

In perioada de plantat rolele sunt transportate in camp la o masina de plantat cu 5 sau 6 sectii, actionata de tractor. Fiecare sectie de pe masina este prevazuta cu un dispozitiv special in care se introduce rola asezata orizontal sau inclinata. Inainte de a incepe plantatul, capetele ben­zilor de la fiecare sectie sunt introduse in sol, dupa care are loc deplasarea agregatului cu o viteza de pana la 6 km/h.

Plantarea automatizata a rasadului are rezultate bune la varza alba si salata.

Bibliografie

  • Pohrib C., 2011, Tehnologii moderne de cultura a legumelor timpurii in sere si solarii, Editura Printech, Bucuresti
  • Stanciu G., 2009, Legumicultura de succes pentru amator, Editura Cetatea de Scaun
  • Stan N., N. Munteanu, T. Stan, 2013, Legumicultura, Editura Ion Ionescu de la Brad, Iasi, Vol. III

Despre autor

Dana Lazareanu

Peisagista cu acte in regula din 2014, dar interesata dintotdeauna de universul plantelor si a tot ce ma inconjoara. Atenta la detalii imi place sa identific frumosul si sa il pun in valoare. Si pentru ca pasiunea pentru plante nu era suficienta, o completez cu cea de editor si specialist marketing, inca din 2015. Preocupata constant de vizual, de completarea in mod armonios a functionalului/necesitatii cu esteticul/frumosul.

Sunt 0 comentarii la acest articol

Nu exista comentarii

Adauga un comentariu

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Articole asemanatoare

pestre

Irigarea constanta creste potentialul de productie al culturilor din gradina d...

Citeste tot articolul