Casa si gradina

Pomi fructiferi – plantare, ingrijire, soiuri rezistente

Autor: Dana Lazareanu | Publicat pe 22.09.2017, actualizat la 02.09.2019, in Casa si gradina Pomi fructiferi – plantare, ingrijire, soiuri rezistente

Pomi fructiferi – elemente de mare importanta in orice gradina. Pomii fructiferi sunt arbori care produc fructe comestibile. Acestia au un aport important atat in productia de fructe cat si in design-ul exterior al casei, curtii. Aici gasesti o gama variata de puieti pomi fructiferi, care te vor surprinde cu fructe mari si delicioase.

Pomi fructiferi – Generalitati

    1. Cerintele pomilor fructiferi fata de conditiile de mediu

Organele pomilor fructiferi si functiile acestora

      1. Radacina
      1. Tulpina
      1. Frunza
    1. Muguri – flori – fructe

Infiintarea plantatiilor pomicole

      1. Alegerea si pregatirea terenului
    1. Plantarea pomilor fructiferi

Pomi fructiferi – lucrari de intretinere

      1. Lucrari de intretinere in livada
      1. Combaterea bolilor si daunatorilor
      1. Fertilizarea pomilor fructiferi
    1. Taierea pomilor fructiferi

Pomi fructiferi – soiuri propuse

      1. Soiuri propuse pentru cultura de mar
      1. Soiuri propuse pentru cultura de par
      1. Soiuri propuse pentru cultura de prun
      1. Soiuri propuse pentru cultura de nuc
      1. Soiuri propuse pentru cultura de cais
      1. Soiuri propuse pentru cultura de cires
      1. Soiuri propuse pentru cultura de gutui
      1. Soiuri propuse pentru cultura de piersic
    1. Soiuri propuse pentru cultura de visin

Recoltarea, conditionarea si pastrarea fructelor

      1. Recoltarea fructelor
    1. Conditionarea si pastrarea fructelor

Pomi fructiferi fara muguri – mai bine nu

    1. De ce nu sunt in regula pomii din supermarket

Pomi fructiferi – Generalitati

Roadele pomilor fructiferi sunt apreciate de catre consumatori, atat pentru consum in stare proaspata, dar si industrializate sub forma de dulceata, compoturi, gemuri, nectar, fructe congelate, lichioruri, distilate. Fructele au efect benefic asupra digestiei, contribuie la formarea hemoglobinei, au o valoarea nutritiva ridicata.

Produse recomandate

Pomi Fructifer, Visin Erdi Jubileum

17,93 lei

25,62 lei (-7,69 lei)

Detalii produs
Pomi Fructiferi, Mar Florina

17,03 lei

24,33 lei (-7,3 lei)

Detalii produs

Cerintele pomilor fructiferi fata de conditiile de mediu

Cerintele pomilor fructiferi variaza in raport cu specia, solul, portaltoiul, varsta pomilor, faza de vegetatie sau repaus, prezenta sau absenta rodului. Dezvoltarea si fructificarea pomilor este influentata de factori de ereditate si factori ecologici. Factorii ecologici sunt grupati in mai multe categorii: factori climatici (lumina, temperatura, apa si aer); factori edafici, organici si biotici.

Temperaturile minime de rezistenta la ger a pomilor

  • Par – 32 grade C … -33 grade C
  • Gutui – 28 grade C … -30 grade C
  • Prun – 30 grade C … -32 grade C
  • Cais – 26 grade C … -28 grade C
  • Piersic – 24 grade C … -26 grade C
  • Cires – 29 grade C … -32 grade C
  • Visin – 30 grade C … -32 grade C
  • Mar – 35 grade C … -36 grade C

Cerintele pomilor fructiferi fata de lumina

Lumina este foarte importanta in dezvoltarea pomilor fructiferi, deoarece in prezenta acesteia se realizeaza procesul de fotosinteza. Cerintele pomilor fructiferi fata de lumina sunt diferite, cei mai pretentiosi fiind nucul, piersicul, ciresul si caisul. Mai putin pretentiosi sunt marul, parul, prunul si visinul.

Daca cunoastem cerintele pomilor fata de lumina putem calcula distanta de plantare, forma coroanei si amplasarea pomilor pe terenurile in panta.

Cerintele pomilor fructiferi fata de caldura

Caldura este un factor important in dezvoltarea optima a pomilor fructiferi. Aceasta consolideaza procesele de asimilatie, respiratie si transpiratie, viata pomilor in timpul iernii.

Cei mai pretentiosi pomi fructiferi la caldura sunt migdalul, caisul, piersicul, gutuiul, ciresul, alunul, castanul si nucul.

Rezistenta la ger depinde de insusirile edafice, varsta pomilor, portaltoi, faza de vegetatie.

Cerintele pomilor fructiferi fata de apa

Apa are rol hotarator in dezvoltarea pomilor fructiferi. Cele mai mari cerinte fata de apa le au gutuiul, alunul, marul si prunul. Exigente mici au piersicul, caisul si migdalul.

Cantitatea de apa necesara pentru un pom difera si in functie de varsta si marimea coroanei, dimensiunea sistemului radicular, precipitatiile atmosferice, intensitatea luminii, panta terenului.

pomi fructiferi

Sistemul radicular bine dezvoltat la pomii fructiferi conduce la o rezistenta mai mare la seceta fata de culturile argicole. Pe de alta parte nici umiditatea crescuta in sol nu este benefica pomilor fructiferi. Aceasta provoaca scaderea concentratiei de zahar din fructe si alterarea lor prematura.

Cerintele pomilor fructiferi fata de aer

Aerul are rolul de a mentine umiditatea in parametrii normali. Desimea coroanei si pozitionarea pomilor se va face pe terenuri in panta, pe platouri.

Aerul uscat produce pierderea apei din sol si defavorizeaza polenizarea. Aerul sub forma de vant slab este favorabil deoarece usuca rapid frunzele si impiedica dezvoltarea bolilor.

Cerintele pomilor fructiferi fata de sol

Solul este principalul factor de mediu care contribuie la dezvoltarea optima a pomilor fructiferi. In functie de textura, se identifica mai multe tipuri de sol: nisipoase, argiloase si lutoase.

Produse recomandate

Pomi fructiferi, Mar Tenroy

17,93 lei

25,62 lei (-7,69 lei)

Detalii produs
Pomi Fructiferi, Nectarin Platimoon

18,31 lei

26,16 lei (-7,85 lei)

Detalii produs

Cultura de pomi fructiferi nu poate fi realizata pe zone mlastinoase, saraturoase, pietroase, calcaroase.

pomi fructiferi

Desi pomii fructiferi au o toleranta crescuta la ph -ul solului si amplitudine ecologica mare, la alegerea terenului pentru cultivarea pomilor fructiferi se va avea in vedere un sol corespunzator speciei si portaltoiului.

Organele pomilor fructiferi si functiile acestora

Organele pomilor fructiferi si functiile acestora

Cunoasterea organelor pomilor fructiferi este importanta pentru realizarea corecta a tuturor proceselor de ingrijire si dezvoltare.

Organele pomilor se impart in 2 mari categorii:

  • Organe vegetative: radacina, tulpina, ramuri, muguri si frunze
  • Organe reproductive: florile, fructele, semintele

Radacina

La pomi fructiferi altoiti radacinile sunt de fapt radacinile portaltoiului. Acesta este alcatuit din radacini de schelet puternice cu rol in fixarea pomului, radacini de semischelet cum sunt ramificatiile de ordin superior, radacini fibroase, inserate pe radacini de semischelet, radacini absorbante cele mai tinere de culoare alba.

pomi fructiferi

Tulpina

Partea aeriana a pomului fructifer este tulpina. Aceasta este alcatuita din trunchi, ramuri, muguri, frunze. Trunchiul se afla intre nivelul solului si primul etaj de frunze. Ramurile pot fi vegetative, de rod, mixte, buchet, sau salba.

pomi fructiferi

Frunza

pomi fructiferi

Frunza la pomi fructiferi are un rol esential in dezvoltarea, cresterea si fructificarea pomului. In prezenta clorofilei din frunza si a luminii, se realizeaza procesul de fotosinteza, care transforma substantele organice, apa, saruri minerale si dioxid de carbon, transformate in glucoza.

Muguri – flori- fructe

In procesul de maturare al semintelor acestea elibereaza polenul care prin transfer cu stigmatele realizeaza polenizarea.

La plantele unisexuate dioice polenizarea se face cu ajutorul vantului. Polenizarea si legarea fructelor sunt influentate de factori naturali, temperatura peste 15 grade Celsius, zile lipsite de vant.

pomi fructiferi

Infiintarea plantatiilor pomicole

Alegerea si pregatirea terenului

Pomii fructiferi vor fi plantati in zone propice care sa raspunda cerintelor. Se vor alege terenuri cu soluri fertile, permeabile, terenuri cu panta de 3-6%.

In cazul in care terenul nu corespunde cu cerintele unei pantatii de pomi fructiferi, se vor realiza drenaje, se vor crea canale colectoare, se vor executa lucrari antierozoidale, terase individuale.

Solul trebuie sa aiba un ph neutru cu reactie slab alcalina sau slab acida. Plantarea nu este recomandata in vaile inguste, cu curenti de aer puternici si zone cu ingheturi tarzii de primavara.

Zonarea speciilor pomicole

Plantatiile de pomi fructiferi vor fi dezvoltate in functie de pretentiile acestora fata de sol, temperatura, curenti de aer.

Astfel, speciile de pomi fructiferi cum sunt mar, par, gutui, prun, cires, visin se recomanda a fi cultivate in zona dealurilor subcarpatice, iar speciile de cires, piersic, nectarin, migdal se vor planta in zone de campie. La altitudini mari se vor cultiva doar arbusti fructiferi.

Avand in vedere conditiile meteo, cele mai multe plantatii de pomi fructiferi s-au realizat in zona subcarpatica a Olteniei si Munteniei, in judetele Arges, Valcea, Prahova, Buzau, Dambovita, Olt si Dolj.

pomi fructiferi

La noi in tara, zonarea speciilor se realizeaza astfel:

  • Marul – in zona subcarpatica, in nord si vestul tarii, in nordul Moldovei
  • Parul – culturile sunt preponderent pozitionate in judetele Arges, Prahova, Buzau, Dambovita, Valcea, Dolj, Mehedinti
  • Prunul – este intalnit in culturi in zona Arges, Valcea, Olt, Prahova, Buzau, Severin, Hunedoara, Dambovita.
  • Ciresul si visinul – se intalnesc pe toate formele de relief, cea mai mare productie fiind realizata in judetele, Iasi, Vaslui, Botosani, Bacau, Neamt, Valcea.
  • Caisul, cea mai pretentiosa specie fata de factorii climatici, zonele cele mai favorabile sunt in sudul tarii si in partea de vest.
  • Piersicul – culturile cele mai frecvente sunt intalnite in zonele de sud si vest ale tarii.

Pregatirea terenului

Inainte de plantarea pomilor fructiferi, asupra terenului trebuie sa se realizeze cateva procese esentiale unei dezvoltari optime a pomilor: defrisare, modelare, timp de pauza, fertilizare si desfundare.

Defrisare

pomi fructiferi

Defrisarea se realizeaza in cazul existentei pe teren a unei vechi plantatii. Nu se va planta niciodata pe acelasi teren aceleasi specii de pomi fructiferi, fiind necesara o rotatie a culturilor pentru un profit calitativ si cantitativ. Defrisarea se va realiza cu masini grele, dotate cu instalatii speciale de scoatere a radacinilor vechilor arbori.

Modelarea terenului

Modelarea terenului necesar pentru plantarea de pomi fructiferi, reprezinta finisarea si egalizarea suprafetei de sol, pentru a se evita baltirea apei ce influenteaza negativ vegetatia pomicola. Lucrarea de modelare se desfasoara imediat dupa defrisare evitandu-se miscarea unui volum mare de pamant. In cazul in care prin modelarea terenului, la suprafata a ramas sol sarac in nutrient, pe acel teren fie se vor cultiva leguminoase cu plante furajere fie se va realiza o fertilizare puternica.

Efectele oboselii solului

Efectul de oboseala a solului apare atunci cand pe acelasi teren se planteaza aceleasi specii de pomi fructiferi. In urma defrisarii se vor scoate toate radacinile penttru a tine la distanta bolile si daunatorii. Se recomanda de asemenea, reaizarea de culturi agricole timp de 2-3 ani pentru a scapa de infectii si daunatori.

Desfundarea

Procesul de desfundare are ca scop maruntirea solului si reducerea zonelor compacte lipsite de nutrienti. Desfundarea se realizeaza la o adancime de 60-70 cm, cu ajutorul plugurilor si tractoarelor speciale pentru livezi, in perioada iunie-august in cazul terenurilor libere si iulie-septembrie in c azul terenurilor plantate.

pomi fructiferi

Nivelarea terenului se realizeaza cu discul, corect pentru a usura pichetatul terenului si plantarea.

Parcelarea terenului

Pentru o plantatie de pomi fructiferi sanatoasa care sa produca profit cantitativ si calitativ este necesara parcelarea terenului. Aceasta presupune pozitionarea plantatiei pe directia nord-sud pentru mai multa lumina, in cazul terenurilor in panta, randurile se vor pozitiona paralel cu curbele de nivel. Forma parcelei trebuie sa fie dreptunghiulara pentru a usura intretinerea plantatiei. Tot in etapa parcelarii terenului se fixeaza zona in care se vor depozita fructele si imprejmuirea terenului.

Stabilirea distantelor de plantare

Distanta de plantare pentru pomi fructiferi este esentiala in realizarea unei plantatii de pomi fructiferi. Acestea se calculeaza n functie de specia folosita.

Dupa ce a fost stabilita distanta intre randuri si pe rand se realizeaza pichetarea terenului, adica se marcheaza locul unde se vor face gropile pentru pomi.

Sistemul de pichetat este dat de forma geometrica de pe teren. Acesta poate fi patrat, dreptunghi, triunghi.

Pentru terenurile plate si o plantatie clasica pichetarea se va face in forma de patrat, adica distanta intre randuri este egala cu distanta intre plante pe rand.

Sistemul de pichetat in forma de dreptunghi se realizeaza pentru livezile pe teren plan sau cu panta usoara. In acest caz distanta intre randuri este mai mare decat distanta intre plante pe rand.

pomi fructiferi 

Sistemul de pichetat in triunghi asigura conditii mai bune de lumina si absorbtie de elemente nutritive. Acest sistem este potrivit pentru terenuri in panta, in zone de deal.

Distanta intre randuri trebuie sa nu fie mai mica de 3,5-4,5 m, pentru a asigura spatiul de lumina necesar. Sunt foarte pretentiosi la acest factor caisii, piersicii, migdalii, ciresii, ca si unele soiuri de mar si par. Pe solurile cu fertilitate naturala ridicata, distantele de plantare trebuie marite, deoarece pomii cresc mai voluminosi.

Stabilirea polenizatorilor

Polenizarea este un proces esential care are ca finalitate producerea fructelor. La realizarea unei livezi trebuie luat in considerare si distribuirea soiurilor in livada pentru a asigura polenizarea reciproca.

De exemplu, toate soiurile de mar sunt autosterile, adica nu se polenizeaza cu polen propriu, acestea au nevoie de polen de la alte specii pentru a fructifica.

Reguli pentru maximizarea polenizarii:

Soiurile sa fie compatibile si sa aiba aceeasi perioada de inflorire.

Distanta dintre pom si pomul polenizator sa nu fie prea mare.

Polenizarea cu albine necesita asezarea stupilor in livada la inceputul infloririi pomilor fructiferi.

Plantarea pomilor fructiferi

Epoca de plantare

Toamna este considerata epoca de plantare cu cele mai mari rezultate, deoarece radacinile realizeaza un contact puternic cu pamantul, ranile se vindeca, iar in groapa se acumuleaza umezeala care se pastreaza si in zielele secetoase din primavara.

Pomii fructiferi plantati toamna pornesc primavara in vegetatie mai devreme cu 10 zile decat cei plantati direct primavara.

Atentie, plantatiile realizate primavara dupa perioada optima pot compromite definitiv pomii fructiferi.

Executarea gropilor

pomi fructiferi

Perioada optima de plantare a pomilor fructiferi este toamna, incepand cu 15 octombrie si pana la venirea primului inghet. In perioada de iarna ranile de pe radacini au timp suficient sa se cicatrizeze, emitand noi perisori absorbanti, care permit reluarea vegetatiei primavara timpuriu.

 Pregatirea gropilor

Sapatul gropilor se face cu 40-60 zile inainte de plantarea propriu-zisa, cu scopul de a crea conditii de aerare a pamantului si de a activa dezvoltarea microflorei din sol. Pamantul rezultat de la sapatul gropilor se aseaza de o parte si de alta a randului sub forma de musuroaie (peretii gropii trebuie sa fie verticali).

Stratul de la suprafata (30-35 cm) se aseaza in aceeasi parte a randului la toate gropile (de exemplu spre est), iar stratul inferior in cealalta parte (spre vest). De aceasta asezare a straturilor de pamant in musuroaie se va tine cont la umplerea partiala a gropilor inainte de plantare.

Umplerea partiala a gropilor se executa cu 2-3 saptamani inainte de plantare. La fundul gropii se arunca 15-20 cm pamant din stratul inferior, apoi se completeaza pana la jumatate sau doua treimi cu pamant din stratul de la suprafata. Se urmareste ca pamantul cel mai fertil sa se gaseasca in zona radacinilor pomului.

Fasonarea radacinilor

pomi fructiferi

Se face pentru improspatarea sectiunii la radacinile de schelet mai groase de 3-4mm. Tinand cont ca prinderea se face pe baza radacinilor groase, de schelet, acestea se lasa cat mai lungi daca nu sunt ranite, in caz contrar acestea se fasoneaza deasupra ranii. Se scurteaza radacinile frante ori ranite, imediat deasupra ranii, lasandu-se intregi doar cele sanatoase, principale. Radacinile subtiri, sub un milimetru diametru, se scurteaza la 1-2 cm, iar cele uscate se pot suprima de la baza, pentru a stimula aparitia altora noi.

Mocirlirea radacinilor

pomi fructiferi

Mocirlirea radacinilor consta in scufundarea repetata a radacinilor pomilor intr-un amestec alcatuit din parti egale de balega proaspata de vaca, pamant de telina si apa. Aceasta mocirla stimuleaza vindecarea ranilor si aparitia de noi radacini. Pomii se vor planta imediat dupa aceasta operatiune pentru ca mocirla sa nu se usuce pe radacini.

Ingrasarea la plantare

Ingrasarea la plantare este o alta conditie esentiala. In pamantul destinat plantarii (stratul provenit de la suprafata) se amesteca 10-15 kg (1-2 galeti) de gunoi de grajd bine putrezit, plus 50-60 g superfosfat si 50-60 g sare potasica.

Stabilirea corecta a adancimii de plantare a pomilor fructiferi
Pomii se aseaza in gropi astfel ca, punctul de altoire sa ramana deasupra nivelului solului. Pe fundul gropii se face un musuroi din pamant reavan pe care se aseaza radacinile pomulu.

Se arunca apoi pamant maruntit si reavan (din cel amestecat cu ingrasaminte), introducandu-se usor cu degetele rasfirate printre radacini.

Udarea este absolut necesara la plantare pentru ca apa dreneaza toti graunciorii de pamant intre radacini, elimina aerul, previne aparitia mucegaiului, iar pomul se lasa putin in jos, se aseaza revenind astfel cu coletul exact la nivelul suprafetei solului; adica la fel cat a fost in pepiniera.

Dupa ce apa a patruns in sol, se strange tot pamantul din jurul pomului sub forma de musuroi.

Acesta are rolul de a proteja radacinile pomului impotriva inghetului din timpul iernii.

Pomi fructiferi – lucrari de intretinere

Lucrari de intretinere in livada

Inierbarea este o metoda folosita cu succes in cazul livezilor din zonele deluroase, in zonele de campie, deoarece ierburile formeaza un strat gros de radacini la suprafata solului care nu permite patrunderea apei din ploi la radacinile pomilor fructiferi.

In zonele de deal inierbarea se realizeaza in al doilea sau al treilea an de la plantare si poate fi realizata partial sau total. Mentinand partea de teren din jurul trunchiului ogor negru, inierbarea poate fi de durata sau pamantul se poate ara dupa 2, 3 ani pastrandu-se asa o perioada de timp.

Un alt mod prin care putem intretine solul din livada este pastrarea acestuia ca ogor negru, lipsit de buruieni si afanat. In acest caz apa din ploi patrunde cu usurinta si ajunge repede la radacinile pomilor fructiferi. Prin urmare pomii din livezi cu ogor negru cresc mai bine si fructifica abundent.

Un dezavantaj al livezilor cu ogor negru este acela ca solul se deterioreaza mai repede din cauza lucrarilor si patrunderii apei si aerului catre radacini. Pentru a impiedica acest proces, toamna, terenul se ara la 20-22 cm in livezile de mar si par, 15-18 cm in cele de prun, cais, piersic, cires, visin; iar primavara se afaneaza solul la 10-12 cm cu cultivatorul inclusiv sub coroana pomilor.

Terenul cu ogor negru din livada se va fertiliza prin plantarea de culturi ca ingrasamant verde, care vor ocupa terenul doar cateva luni pe an.

Cele mai bune specii pentru ingrasamant verde in livada sunt saradela, sulfina si rapita, lupinul alb, lupinul galben, soia, fasolita, floarea soarelui, secara trifoi.

Mulcirea solului

pomi fructiferi

Mulcirea este procesul prin care solul este mentinut acoperit cu diferite materiale naturale sau artificiale.

Ca mulci natural se folosesc resturile vegetale organice, care acopera terenul intr-un strat de 10-15 cm, strat care permite patrunderea in sol a apei, aerului si caldurii. Stratul de mulci mentine apa in sol si impiedica cresterea buruienilor.

Ca materiale articifiale folosite pentru mulcire se foloseste folia neagra sau transparenta de polietilena.

Combaterea brumelor si ingheturilor tarzii

Brumele si ingheturile tarzii pot afecta dezvoltarea pomilor fructiferi cu precadere la cais, migdal, piersic si cires. Livezile pot fi protejate in caz de bruma sau inghet tarziu cu fum. Rezultat prin arderea inceata de materiale usor inflamabile, turba, gunoaie, buruieni uscate, resturi de cauciuc, fumul trebuie mentinut pana la rasarirea soarelui.

Combaterea buruienilor

Buruienile se pot combate vara, sau primavara, rezultate bune avand inainte de inflorirea plantelor. Combaterea buruienilor se poate face mecanic sau chimic.

Folosirea erbicidelor se va face la recomandarea unui specialist. Prea multe erbicide pot conduce la cresterea rezistentei buruienilor la erbicide.

Aplicarea erbicidelor se va face dupa urmatoarele reguli:

  • Erbicidele vor fi diluate cu apa curata pentru a nu infunda duzele instalatiei
  • Erbicidele nu se vor prepara in vase din lemn, cat mai departe de sursele de apa
  • Vasele unde a fost creata compozitia de erbicide se vor curata cu soda si apa din abundenta. Solutia ramasa sau apa rezultata de la spalatul vaselor se va varsa in gropi speciale departe de fantani si stratul de apa freatica.
  • Erbicidarea se va face pe timp lipsit de vant

Studiile realizate arata ca marul suporta cel mai bine erbicidarea, in aceste plantatii pot fi folosite cu succes erbicide sistemice si de contact.

Combaterea bolilor si daunatorilor

Pomii fructiferi sunt afectati de numeroase boli si de o gama variata de daunatori. In acest subcapitol gasiti tratamente la boli pomi fructiferi si tratamente de iarna la pomi fructiferi.

Pomii pot fi spatiul de dezvoltare al multor insecte, virusi, bacterii, viermi, rozatoare, pasari, ciuperci parazite, paianjeni. Pentru o eficienta si crestere sigura a pomilor lupta impotriva bolilor si daunatorilor trebuie mentinuta pe parcursul intregului an. Stropirea pomilor fructiferi primavara este recomandata in majoritatea cazurilor inainte de inflorire.

In perioada de iarna pot fi aplicate masuri mecanice de combatere a bolilor si daunatorilor, dintre acestea amintim:

Omizitul pomilor

pomi fructiferi

Acest proces consta in arderea ramurilor cu omizi, astfel se reduce substantial atacul omizilor in primavara urmatoare.

Distrugerea fructelor mumificate

Procesul reduce atacul ciupercilor si bacteriilor ce provoaca ciuruirea frunzelor, putrezirea fructelor si alte boli.

Taierea si arderea ramurilor uscate

Taierea si arderea ramurilor uscate este o lucrare ce face parte din ingrijirea pomilor fructiferi. Prin acest proces  se distrug daunatorii de pe scoarta, din interiorul lemnului, ciuperci si bacterii.

Rauirea scoartei trunchiului si ramurilor

Efectul acestui proces consta in indepartarea daunatorilor aflati sub scoarta sau in crapaturi. Razuirea se realizeaza cu perii de sarma iar resturile se ard.

Varuitul trunchiului pomilor fructiferi

pomi fructiferi

Procesul de varuire al pomilor are ca scop distrugerea anumitor ciuperci parazite, oua de insecte sau alti daunatori.

Sapatul solului in jurul trunchiului

Aceasta lucrare este hotaratoare pentru cresterea si rodirea pomilor. Prin acest sapat o serie de insecte sunt scoase la suprafata si degera in timpul iernii. Mai mult, apa si aerul patrund mai repede in pamant la radacinile pomilor fructiferi.

Desi putem tine sub control atacul bolilor si daunatorilor in livada procesele nu sunt suficiente, acestea trebuie combinate cu cele chimice.

In acest capitol va vom prezenta tratamente la mar, tratamente la par, tratamente la prun, tratamente la gutui, tratamente la cires si visin, tratamente la piersic, tratamente la nuc.

Complexe de tratamente fitosanitare la pomi fructiferi:

a) tratamente pentru combaterea bolilor si daunatorilor la mar

pomi fructiferi - tratamente la mar
Informatii preluate de pe Agentia Nationala de Consultanta Agricola

b) tratamente pentru combaterea bolilor si daunatorilor la par

pomi fructiferi - tratamente la par
Informatii preluate de pe Agentia Nationala de Consultanta Agricola

c) tratamente pentru combaterea bolilor si daunatorilor la gutui

pomi fructiferi - tratamente la gutui
Informatii preluate de pe Agentia Nationala de Consultanta Agricola

d) tratamente pentru combaterea bolilor si daunatorilor la prun

pomi fructiferi - tratamente la prun
Informatii preluate de pe Agentia Nationala de Consultanta Agricola

e) tratamente pentru combaterea bolilor si daunatorilor la cires si visin

pomi fructiferi - tratamente la cires si visin
Informatii preluate de pe Agentia Nationala de Consultanta Agricola

f) tratamente pentru combaterea bolilor si daunatorilor la piersic si migdal

pomi fructiferi - tratamente la piersic si migdal
Informatii preluate de pe Agentia Nationala de Consultanta Agricola

g) tratamente pentru combaterea bolilor si daunatorilor la cais

pomi fructiferi - tratamente la cais
Informatii preluate de pe Agentia Nationala de Consultanta Agricola

h) tratamente pentru combaterea bolilor si daunatorilor la nuc

POMI FRUCTIFERI - TRATAMENTE LA NUC
Informatii preluate de pe Agentia Nationala de Consultanta Agricola

Fertilizarea pomilor fructiferi

Livezile sunt mai viguroase daca pomilor fructiferi le sunt aplicate ingrasaminte. Acestea favorizeaza formarea unui numar mai mare de muguri de rod, cresterea in volum a fructelor.

Ingrasamintele la pomii fructiferi trebuie sa contina azot, fosfor si potasiu.

Pomii fructiferi raman in acelasi loc o perioada mare de timp de aceea, cerintele lor fata de sol se schimba periodic, acestia extragand din sol macroelemente, fier, cupru, magneziu, bor, aluminiu, mangan si altele.

Pomii au un sistem de supravietuire bine pus la punct, acestia depoziteaza substantele nutritite in exces in organe de rezerva si le folosesc atunci cand este necesar.

In pomicultura sunt trei tipuri de ingrasaminte pomi fructiferi: organice, minerale si verzi.

Ingrasaminte organice

Ingrasamintele organice sunt de fapt resturile animalelor, gunoiul de grajd, gunoi de pasari si compost. Un astfel de ingrasamant aplicat solului va imbunatati atat productia cat si proprietatile fizice ale solului.

Gunoiul de grajd

pomi fructiferi

Daca avem un sol cu o cantitate mare de argila si lipsit de azot, gunoiul de grajd are o actiune pozitiva asupra solului.

Gunoiul de pasari

Gunoiul de pasari este mai bogat decat cel de grajd tocmai de aceea se utilizeaza numai dupa realizarea procesului de fermentatie sau compostare, o data la doi ani.

Procesul de descompunere din care rezulta gunoiul de pasari pierde in timpul procesului o cantitate mare de azot, tocmai de aceea acesta se acopera cu un strat de pamant sau cu o folie de petilena.

Compostul este rezultatul descompunerii materiualului vegetal. Procesul poate fi accelerat prin udare in perioadele uscate si omogenizare la 6-8 saptamanai. Compostul se administreaza in doze duble decat gunoiul de grajd.

Ingrasamintele verzi

Ingrasamintele verzi sunt reprezentate de culturile care pot fi incorporate in sol, pentru ingrasarea acestuia. Acest procedeu se foloseste pe terenurile lutoase, nisipoase, grele.

Ingrasaminte chimice

Pentru a spori cresterea si dezvoltarea plantatiilor de pomi fructiferi, puteti apela la ingrasaminte chimice, in doze, in functie de indicele de azot din sol.

In momentul plantarii pomilor fructiferi se administreaza 15-20 kg gunoi de grajd, fermentat sau 19 kg mranita amestecata bine cu pamant. Atunci cand lastarii pomilor au o lungime de 8-12 cm ingrasamantul se aplica imprejurul pomului, 15-20 g de azot.

Anual, pana la intrarea pomilor pe rod se administreaza 4 kg gunoi si 4-6 g azot pe metru patrat.

Epoca de aplicare a ingrasamintelor

In majoritatea cazurilor atat ingrsamintele organice cat si cele minerale se aplica toamna, dupa recoltare. Ingrsamintele cu azot se aplica 1/3 toamna si 2/3 primavara.

Pe langa ingrsamintele aplicate la plantare in timpul vegetatiei puteti aplica urmatoarele doze:

  • Anul 1 de vegetatie 60g/pom
  • Anul 2 de vegetatie 100g/pom
  • Anul 3 de vegetatie 150g/pom
  • Anul 4 de vegetatie 200g/pom

Dozele de azot de mai sus se aplica 50% la dezmugurire si 50% in timpul cresterii intensive a lastarilor.

Ingrasamintele pot fi aplicate la sol, odata cu apa de irigatie, pe cale foliara. Oricare dintre aceste 3 metode utilizati nu uitati sa cereti sfatul unui specialist inainte de aplicare. Stropirea pomilor iarna nu este recomandata!

Taierea pomilor fructiferi

pomi fructiferi

Taierea reprezinta totalitatea interventiilor ce se fac asupra pomului fructifer in vederea formarii si intretinerii coroanei.

Taierea are ca scop formarea elementelor de schelet care sa sustina viitoarele ramuri si fructe; aparitia a cat mai multe ramuri de schelet si de rod, accelerarea procesului de fructificare; raport optim intre fructificare si crestere; mentinerea coroanelor la volumul corespunzator.

Pomi fructiferi – Epoci de aplicare a taierilor

Epoca optima de realizare a taierilor la pomii fructiferi este perioada de repaus vegetativ. Taierea va fi inceputa toamna dupa caderea frunzelor si se continua in zielele insorite in timpul repausului vegetativ. Taierile nu se realizeaza niciodata pe timp de ger, tesutul va fi afectat mai ales la speciile samburoase, sensibile la ger. In perioadele de geruri mari taierile sunt suspendate.

Taierile de primavara nu sunt recomandadate decat in conditii speciale deoarece se va irosi o canitate mare de substante nutittive ajunsa deja la nivelul mugurilor.

Pomi fructiferi – Taieri de conducere si formare la pomii fructiferi

Pentru stimularea formarii si fructificarii pomilor fructiferi sunt necesare doua operatii tehnice, taieri proriu zise si operatii de modificare a pozitiei ramurilor si directiei de crestere a lastarilor.

Taierile propriu zise

Taierile propriu zise la pomii fructiferi au rolul de a rari coroanele, obtinerea de ramificatii corespunzatoare, limitarea supra cresterii tulpinii pe orizontala si verticala, crearea unui aport optim intre mugurii floriferi si vegetativi, intre procesele de crestere si fructificare.

Scurtarea puternica

pomi fructiferi

Pentru a favoriza cresterea mugurilor de pe o ramura aceasta se scurteaza 2/3 pana la ¾. Se obtin astfel 3-4 lastari vigurosi spre varf si cativa lastari mijlocii la baza ramurii.

Pentru intinerirea si revigorarea pomilor fructiferi in declin se realizeaza taieri puternice pentru reabilitarea cresterilor vegetative. La pomii tineri nu se recomanda taierile puternice.

Scurtarea mijlocie

Scurtarea mijlocie a lastarilor vigurosi are ca rezultat 2 -3 lastari vigurosi spre varf si mai multi lastari mijlocii si mici spre baza, care ulterior devin ramuri roditoare.

Scurtare slaba

Daca realizam o scurtare slaba a unei ramuri viguroase, efectul nu va fi cel scontat. Rezulta un lastar potrivit de viguros, lastari de vigoare slaba si lastari scurti care devin ramuri de rod.

Scurtarea ramurilor se realizeaza intotdeauna cu 2 -3 mm deasupra unui mugure vegetativ.

Taierea de reductie

pomi fructiferi

Taierea in lemn vechi reprezinta scurtarea ramurilor mai vechi de un an. Aceasta operatiune se realizeaza fie in zonele cu muguri dorminzi, fie deasupra unei ramuri fiice care are un diametru cel putin cu ½ din diametrul mamei.

Suprimare totala

Suprimarea la inel a ramurilor anuale este necesara in cazul in care ramurile sunt prea dese, crescute necorespunzator si cu un unghi de insertie prea mic. Suprimarea permite razelor de soare sa patrunda uniform in coroana astfel ca, pomii primesc mai multa lumina si hrana.

Suprimarea mugurilor

Prin aceasta metoda, se inlatura 2-4 muguri situati la varful sarpantelor si favorizeaza cresterea lastarului in prelungire.

Crestarea

Crestarea este o procedura prin care se face o incizie in scoarta si putin in lemn, in forma de semiluna, care se realizeaza la inceputul primaverii sau la inceputul umflarii mugurilor. Crestarea se face deasupra unui mugure dormind avand ca scop trezirea la viata a mugurelui. Aceasta procedura se mai poate realiza pentru stimularea cresterii unei ramuri mai slabe.

Inciziile

Inciziile sunt operatii mai complexe care se fac doar la nivelul scoartei. Acestea pot fi transversale, longitudinale sau inelare.

Inciziile transversale se realizeaza fie in faza de crestere rapida a lastarilor fie in perioada de repaus vegetativ. Daca procedeul este aplicat in perioada de repaus vegetativ a pomilor fructiferi acestia vor intra mai greu in vegetatie, deoarece pornesc in vegetatie in functie de substantele de rezerva din tulpini, radacini.

In schimb, daca procedeul este aplicat in timpul perioadei de crestere intensa a lastarilor va stimula cresterea pomilor fructiferi, deoarece in organele pomilor la acel moment sunt mai multe substante sintetizate. Incizia realizata transversal opreste circulatia acestor substante si le dirijeaza deasupra inciziei.

Inciziile inelare

Inciziile inelare sunt incizii transversale, circulare. Daca procesul se realizeaza in repaus vegetativ, organele pomului de deasupra inciziei intarzie cresterea iar cele situate sub incizie se vor dezvolta foarte bine, deoarece substantele de rezerva sunt blocate la nivelul inelului.

Ciupitul lastarilor

Ciupirea lastarilor presupune suprimarea varfului tanar al unei ramuri de dimensiuni normale deasupra ultimei frunze. Acest procedeu se realizeaza lastarilor vigurosi care nu contribuie la formarea scheletului. Ciupirea se realizeaza asupra lastarilor cu o lungime de 20-30 cm si are ca scop diminuarea cresterii lastarilor vigurosi si grabirea fructificarii.

Plivitul

Plivitul reprezinta suprimarea totala de la inel a lastarilor cand acestia au o lungime de 5-6 cm. Operatiile de ciupire si privitul lastarilor se aplica pomilor cu varsta cuprinsa intre 1-4 ani in special atunci cand sunt condusi in garduri fructifere.

Prin operatiile de plivit si ciupit se va suprima 20-30% din frunzisul pomului.

Dresarea ramurilor este o operatiune prin care ramurile se aduc in pozitie verticala cu scopul favorizarii cresterii. Aceasta operatiune se aplica pomilor tineri in formare, fiind necesara cand ramurile de schelet au muguri de insertie prea mari, sau o crestere slaba, neechilibrata.

Inclinarea

Inclinarea se aplica pomilor tineri si este opusa dresarii. In cazul acestei operatiuni ramurile sunt inclinate pentru a li se mari ungiurile de insertie si temperarea cresterilor.

Arcuirea

Arcuirea are rolul de reducere a cresterii in lungime, diferentierea rapida a mugurilor florali de cei vegetativi si accelerarea procesului de fructificare.

Torsionarea si indoirea ramurilor anuale si a lastarilor

Acest procedeu se aplica pomilor tineri cand se cere conservarea frunzisului. Lastarii si ramurile anuale care nu sunt necesari la formarea coroanei se rasucesc de la baza astfel incat, sa crape longitudinal.

Pomi fructiferi – soiuri propuse

Pomi fructiferi – Sisteme de coroana pentru livezi intensive

pomi fructiferi

Palmeta etajata este alcatuita din brate oblice dispuse pe un ax central vertical, pe care se afla 3-4 etaje cu cate doua sarpante orientate oblic, opuse, pe directia randului. Etajul initial se afla inserat la 50-70 cm de la nivelul solului.

Pentru conducerea corespunzatoare a pomilor se instaleaza un spalier cu trei sarme prinsi la o distanta de 20 cm unul de altul.

Palmeta neetajata are sarpantele dispuse alternativ, cate una, pe directia randului sub un unghi de 50-60 fata de verticala.

Palmeta simpla nu are mijloc de sustinere se potriveste culturii piersicului. Pomul, dupa plantre se scurteaza la 60 cm, cand lastarii au 15-20 cm lungime.

Fusul – lufa este format dintr-un ax central, pe care sunt inserate in spirala cate 10-15 sarpante cu puncte de insertie distantate la 12-20 cm.

Vasul intarziat aplatizat are 3-4 sarpante, cu cate doua subsarpante pe fiecare sarpanta. Sarpantele se dirijeaza astfel incat, intre ele sa fie un unghi de 80-90 grade.

Sisteme de coroana pentru livezi superintensive

pomi fructiferi

Fusul subtire este un tip de coroana format din ax central conic si cotit, cu 3-4 ramuri de schelet la partea inferioara si ramuri de semischelet scurte si ramuri de rod dispuse direct pe ax. Ramurile laterale descresc ca lungime de la baza spre varf rezultand o coroana conica, subtire.

Gardul Belgian este format dintr-un cordon cu doua brate oblice, dispuse in V. Bratele sunt alcatuite din semischelet scurt, ramuri de rod. Pomii de pe randuri opuse isi incruciseaza ramurile formand romburi.  Inaltimea gardului este de 2.5-3 m si se preteaza pentru soiurile de mar, de vigoare slaba si mijlocie, pentru par altoit pe gutui, piersic.

Dezvoltarea acestor sisteme de conducere a coroanei pomilor fructiferi reprezinta o metoda eficienta de a mentine dimensiunile pomilor in limite normale. Prin taieri recomandate de specialist putem obtine pomi fructiferi pitici sau pomi columnari.

Pomi fructiferi – Soiuri propuse

Soiuri propuse pentru cultura de mar

POMI FRUCTIFERI - SOIURI DE MAR
Informatii preluate de pe Agentia Nationala de Consultanta Agricola

Marul Golden delicious
Soiul de mar Golden delicious este o specie cu fructe medii spre mari, sferice usor alungite, pielita de culoare galben-verzuie, la maturitate galben – aurie cu puncte mici de rugina. Pulpa este consistenta, de culoare galbena, dulce, usor acidulata, aromata si crocanta. Pastrarea acestui tip de mar se face in spatii optime, lipsite de umezeala.

pomi fructiferi

Merele se recolteaza la sfarsitul lunii septembrie-inceputul lunii octombrie si se poate pastra pana in luna martie.

Marul Golden Delicious este un pom de vigoare mijlocie, rodeste pe ramuri lungi, ramificate. Acest tip de mar necesita taieri moderate in perioada de formare a coroanei si ceva mai energice cand pomii au intrat pe rod. Coroana este globuloasa si cu tendinta de aglomeratie, fiind considerat un soi productiv cu multe beneficii economice.

Marul Golden Delicious se poate planta in majoritatea tipurilor de sol, primavara sau toamna.

Marul Golden Delicious este partial autofertil. Specii folosite ca polenizatori: Florina, Jonathan. Soiul Golden delicious este foarte sensibil la rapan si mediu rezistent la fainare.

Marul Florina

pomi fructiferi
Soiul de mar Florina are fructe de culoare rosie cu puncte albicioase pe toata suprafata, pulpa suculenta, dulce, slab acidulata, ce devine fainoasa la supracoacere. Pulpa este alba, destul de consistenta, foarte fina, suculenta, acidulat -dulce, cu aroma intensa, de calitate foarte buna pentru masa.

Marul Florina este rezistent la rapan, are vigoare mijlocie, cu fructe de marime variabila. Acest tip de mar este recomandat pentru prepararea marmeladei, a compotului, sucului, cidrului, otetului si rachiului.

Soiul Florina se recolteaza in luna octombrie iar fructele se pastreaza si se consuma din noiembrie pana in aprilie-mai.

Merele proaspete, date prin razatoare, se pot folosi in combinatie cu nuci, cu alte fructe, cu miere, branza de vaci, telina, maioneza. Din mere uscate (sub forma de felii) se prepara chisel.

Marul Idared

pomi fructiferi

Marul Idared are fructe sferice, turtite, asimetrice, cu pielita subtire, galbena, acoperita de o coaja rosie, cu dungi late, rosii intens.

Pulpa este alba, consistenta, foarte fina, suculenta, acidulat -dulce, cu aroma intensa, de calitate foarte buna pentru masa.

Marul Idared se recolteaza in luna octombrie, iar fructele se pastreaza si se consuma din noiembrie pana in aprilie -mai.

Cu aceste soiuri de pomi fructiferi iti poti realiza o livada de meri care sa iti aduca profit considerabil.

Soiuri propuse pentru cultura de par

POMI FRUCTIFERI - SOIURI DE PAR
Informatii preluate de pe Agentia Nationala de Consultanta Agricola

Soi Par Napoca

pomi fructiferi

Soiul de pere Napoca este obtinut de cercetatorii de la Cluj-Napoca. Acesta este caracterizat de o productivitate ridicata (25-30 tone/ha).

Parul Napoca are fructe de marime mijlocie, piriform regulate cu gatul scurt si subtiat spre varf. Coaja este lucioasa, neteda, cu puncte subcutanate brun-galbui. Parul Napoca este un soi nepretentios cu amplitudine ecologica mare.

Pulpa are un gust placut, aromat, crocanta, suculenta, dulce, placut acidulata. Parul Napoca are vigoare mijlocie si formeaza o coroana larg piramidala, rara, aerisita. Acesta are o productivitate foarte buna si intra timpuriu pe rod. Acesta este un bun polenizator fructele se recolteaza in a treia decada a lunii august si se preteaza bine la transport si manipulare. Perele din soiul Napoca sunt excelente pentru consum in stare proaspata.

Soiul de pere Untoasă de Geoagiu

pomi fructiferi

Soiul de pere Untoasa de Geoagiu este un pom de vigoare mijlocie, precoce si productiv. Acesta este indicat pentru livezi supraintensive deoarece fructifica preponderent pe tepuse, fructe de marime mare, piriforme. Acesta este un soi autosteril, are afinitate partiala cu gutuiul, productiv, sensibil la rapan. Perele Untoasa de Geoagiu se pot depozita 1-2 luni de la recoltare.

Soiul de pere Cure sau Popesti

pomi fructiferi

Soiul de pere Cure sau Popesti este un soi francez, aclimatizat la noi in tara, unde este foarte raspandit.

Pomul este viguros, cu capacitate de ramificare, productiv, compatibil cu gutuiul, dar sensibil la ger si rapan. Perele Cure sau Popesti au fructe de dimensiune mare, piriforme, alungite, asimetrice, cu o dunga de rugina longitudinala. Fructele sunt parfumate si potrivit de dulci, cu gust usor astringent, ce se recolteaza in prima jumatate a lunii octombrie si se pot pastra 4-5 luni.

Soiul de pere Doina

pomi fructiferi

Soiul de pere Doina este soi de toamna, romanesc, cu fructe de marime mijlocie spre mare, pielita groasa, acoperita cu ceara, pulpa consistenta, fina, untoasa, suculenta.

Soiul de pere Aromata de Bistrita

pomi fructiferi

Soiul de pere Aromata de Bistrita are fructe mijlocii, piriform alungite, de culoare rosu aprins, pulpa fondant, dulce visinie, de calitate foarte buna pentru masa.

Soiuri propuse pentru cultura de prun

POMI FRUCTIFERI - SOIURI PRUN
Informatii preluate de pe Agentia Nationala de Consultanta Agricola

Soi prun Tuleu Gras

pomi fructiferi

Soi prun Tuleu Gras este un soi romanesc cu continut ridicat in substanta uscata si zahar, sambure neaderent. Originar din zona Arges, prunul de vigoare mare cu fructe de marime mijlocie, forma elipsoidala, culoare violeta acoperita cu pruina. Pulpan este dulce de culoare verde si are o productie de 20-25 tone la hectar.

Prunele din soiul Tuleu Gras se recolteaza in perioada 25 august-5 septembrie, se altoieste pe portaltoi Rosior. Pentru polenizare recomandam: Stanley, Anna Spath, Vinete de Italia, Vinete românești, Peche. Prunele se pot consuma atat in stare prospata cat si pentru prelucrare, deshidartare si distilare.

Soiul de prun Grase Romanesti

pomi fructiferi

Soiul prun Grase Romanesti, creste foarte viguros si fructifica pe buchete de mai si ramuri mijlocii. Acesta este rezistent la ger si umiditate, putâand fi cultivat pe orice sol in zona de deal.

Prunele din soiul grase Romanesti sunt mici sau mijlocii, sferic-alungite, usor asimetrice, pielita subtire si vanata pruina. Pulpa este suculenta, dulce, aromata, aderenta la sambure, mediocre, buna pentru industrializare.

In piete soiul grase Romanesti este inlocuit cu Gras ameliorat cu sambure neaderent ce poate fi utilizat in stare proaspata sau procesat. Productia la hectar este de 18-20n tone /hectar.

Soiul Gras ameliorat este munca specialistilor de la Institutul de la Maracineni, acolo de unde se mai pot procura anual si puieti. Maturitatea de recoltare: sfarsit de septembrie – inceput de octombrie.

Soiul de prun Vinete Romanesti

pomi fructiferi

Soiul Vinete Romanesti este viguros, autofertil, foarte sensibil la viroze, rezistent la ger la seceta.

Infloreste foarte tarziu, avand nevoie de polenizare cu soiurile d’Agen, Stanley, Anna Spath, Renclod Althan. Soiul Vinete Romanesti are fructul mic, elipsoidal, vanat-inchis, cu pulpa verde-galbuie, cu pruina groasa argintie, consistenta, dulce si usor astringenta, intens aromata, cu insusiri foarte bune pentru consum sau industrializare. Soiul de prune Vinete Romanesti are o productie de 20 tone/ha cu maturitate de recoltare in decadele 2-3 ale lunii septembrie.

Soiul de prun Agent

pomi fructiferi

Soiul prun Agent obtinut in anul 2004 este de vigoare mijlocie, cu ramuri de schelet solide si fructificare pe buchete de mai si ramuri mijlocii rezistent la monilioza si patarea rosie a frunzelor.

Soiul este autofertil, necesita polenizatori Andreea, Stanley, Anna Spath.

Prunele din soiul Agent sunt mijlocii, sferic-alungite, de culoare rosietica, cu continut ridicat in substanta uscata (peste 25%), fiind destinate in principal pentru deshidratare, in raport de 3,5 kg fructe proaspete la un kilogram fructe uscate. Fructele pot fi de asemenea, valorificate prin prelucrare sub forma de compot si gem. Productia la hectar este este de 15 – 18 tone iar fructele se recolteaza la sfarsitul lunii august.

Soiul de prun Centenar

pomi fructiferi

Soiul Prun Centenar din cel mai productiv a degenerat, devenind foarte sensibil la varsatul prunului care determina o cadere prematura a fructelor din pom.

Prunele au pulpa de culoare alba-verzuie, textura ferma, savoare buna si gust placut. Soiul prun Centenar are nevoie de polenizare cu soiurile Early Rivers, Diana, Ialomita, Stanley, Anna Spath. Soiul este productiv, cu continut ridicat in substanta uscata si zahar, sambure neaderent, maturare uniforma pe pom. Prunul este de vigoare mare, rezistent la ger si la viroze. Productia este de 20 tone/ha cu perioada de recoltare in decada a treia a lunii iulie.

Soiuri propuse pentru cultura de nuc

POMI FRUCTIFERI - SOIURI NUC
Informatii preluate de pe Agentia Nationala de Consultanta Agricola

Soiul de nuc Geoagiu 65

pomi fructiferi

Soiul de nuc Geoagiu 65 este un soi romanesc de vigoare mare, obtinut la Statiunea de Cercetare si Productie Pomicola Geoagiu din populatiile de nuc din judetul Hunedoara de catre N. Meza si I. Gh. Deaconu. Acesta a fost introdus in cultura in anul 1979. Nucul are o productie de 3,7 tone/ha (100 pomi/ha, la 20-22 ani de la plantare). Soiul are nevoie de prezenta pomilor polenizatori Jupanesti, Sarmis, Roxana, Secular, Mihaela, Sibisel Precoce, Sibisel 44, Orastie, Argesean.

Fructele se sparg usor miezul se extrage usor, este de culoare galbuie, placut la gust. Soiul de Nuc Geoagiu 65 este rezistent la atacul bolilor, fiind recomandat in zona dealurilor.

Soiul de nuc Germisara

pomi fructiferi

Nucul Germisara are vigoare mare-mijlocie, coroana globuloasa, ramuri de schelet groase si necesita polenizatori. Soiul intra pe rod dupa 6-7 ani si rezista bine la ger si la atacul bolilor.

Fructul este mare (15 g), de forma ovoida, cu baza rotunjita si varful ascutit. Soiul are o capacitate de productie de 3,0 tone/ha.

Soiul de nuc Jupanesti

Soiul de nuc Jupanesti este omologat ca soi nou la institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultura Pitesti Maracineni in anul 1984, de catre Parnia P., Onea I., Vasilescu V.

Coaja are culoare galben pai, subtire, se sparge usor in mana, suprafata acestuia fiind bogat ornamentata. Miezul este de culoare alb-galbuie, cu tegument de culoare galben-auriu, se extrage usor intreg, reprezinta 52,0% din greutatea fructului, contine 65,23% substante grase si 19,98% substante proteice. Maturarea fructelor: se realizeaza in primele doua decade din septembrie.  Polenizatori potentiali: Bratia, Muscelean, Mihaela, Roxana, Secular, Victoria, Pestisani, Susita, Sarmis, Velnita.

Soiul Nuc Jupanesti este rezistent la bacterioza si antracnoza si viermele nucilor.  Acesta este foarte productiv, rodeste constant, intra pe rod in anul 4-5 de la plantare, fiind rezistent la ger si seceta, se recolteaza foarte usor prin scuturare. Nucile pot fi valorificate in coaja si mai ales sub forma de miez pentru consum in stare proaspata si procesare. Soiul are o capacitate de productie de 1,8 tone/ha.

Soiul de nuc Argesean

pomi fructiferi

Soiul de nuc Argesean este obtinut la Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultura Pitesti-Maracineni fiind un soi viguros, productiv, rezistent la ger. Acesta are o perioada de inflorire semitârzie, de tip protandru. Nucile au forma rotunda, cu greutate medie de 14 g, cu un randament in miez de 51,8%; acesta se extrage intreg si este de culoare galbui-pai, cu gust placut.

Coaja se sparge usor iar maturarea are loc in a doua decada a lunii septembrie cu o capacitate de productie de 2,0 tone/ha.

Soiul de nuc Valcor

pomi fructiferi

Soiul de nuc Valcor este obtinut la Statiunea de Cercetare si Productie Pomicola Valcea. Acesta este un soi de nuc viguros care intra pe rod timpuriu, produce constant, fiind rezistent la ger, seceta si boli. Soiul are inflorire de tip protandru, avand nevoie de polenizatorii: Geoagiu 65, Germisara, Jupanesti, Mihaela si Orastie. Nucile sunt mijlocii, au forma larg eliptica, cu orificiu peduncular bine inchis. Coaja este subtire, neteda si se sparge usor.

Greutatea medie este de 12-13 grame iar miezul care se extrage intreg, are culoarea galbuie, gust placut si aromat. Miezul reprezinta 51-52% din greutatea totala a fructului si contine 72,23% lipide si 26,57% protide. Maturarea are loc in a doua jumatate a lunii septembrie cu o capacitate de producţtie de 1,6 tone/ha.

Soiul de nuc Valrex

Soiul de nuc Valrex

Soiul de nuc Valrex este obtinut la Statiunea de Cercetare si Productie Pomicola Valcea. Acesta este un soi de nuc viguros, precoce, produce constant, rezistent la ger, seceta si la boli.

Nucile au forma larg eliptica, cu coaja neteda, subtire, care se sparge usor, de culoare galbuie, greutatea medie 12,6 g; miezul se extrage usor, este intreg, are culoarea galbuie si gustul placut, de calitate buna, detine 52% din greutatea fructului si contine 62,9% lipide si 30,36% protide. Se recomanda cultivarea in zonele irrigate si are o capacitate de productie de 2,5 tone/ha.

Soiul de nuc Orastie

pomi fructiferi

Soiul de nuc Orastie este obtinut la Statiunea de Cercetare si Productie Pomicola Geoagiu. Acesta este de vigoare mica-mijlocie, coroana piramidala, bine luminata, ramurile de schelet solide, lungi si cu formatiuni fructifare mixte, productiv, rezista bine la ger si la boli.

Soiul intra pe rod din anul 6-7 de la plantare si produce fructe medii, de forma elipsoidala. Coaja este subtire, deschisa la culoare, foarte neteda; sudura valvelor este buna, se sparge usor in mana.

Miezul reprezinta 50-53 % din greutatea fructului, are tegumentul de culoare galben-pai, crocant si cu un continut bogat in substante grase 67,7 % si substante proteice 17,7 %. Gustul este placut, dulceag-aromat. Maturarea nucilor are loc in a doua jumatatea a lunii septembrie cu o capacitate de productie de 2,3 tone/ha.

Soiuri propuse pentru cultura de cais

Soiul de cais Traian

pomi fructiferi

Soiul de cais TRAIAN are o inflorire timpurie, abundenta, cu o coacere la fel de timpurie, 15-30 iunie, autosteril, necesita ca polenizatori unul din soiurile: NJA 19, NJA 42, CR 2-63, Goldrich, Harcot, Fortuna.

Fructul soiului de cais TRAIAN este rotund, are o greutate medie 35-45 grame; pielita portocalie, acoperita cu rosu carmin pe partea insorita, pulpa portocalie, neaderenta la sambure, aromata; sambure mic, reprezentand 4,4-7,7% din greutatea fructului, cu miezul amar.

Pomul la soiul de cais TRAIAN are vigoare mica iar forma coroanei invers piramidala. Rodeste predominant pe buchete si ramuri scurte.

Soiul de cais TRAIAN este rezistent la boli si daunatori. Se utilizeaza in mod special in stare proaspata cu posibilitati de prelucrare.

Soiul de cais TUDOR

pomi fructiferi

Soiul de cais TUDOR are inflorire timpurie abundenta. Pomul are vigoare mare, avand nevoie de o distanta de plantare de 5/5 m sau 5/4 m, rodeste pe ramuri scurte si lungi, timpuriu din 20 iunie – 10 iulie.

Fructele la soiul de cais TUDOR au marime medie spre mare, 35-50 grame, in functie de marimea recoltei pe pom, forma rotunda putin aplatizata dorso-ventral;

Pielita si pulpa portocalie, acoperita cu foarte mult rosu carmin pe partile insorite. Samburele este mare, reprezentand 7,3-10,0% din greutatea fructului, miezul amar.

Soiul de cais TUDOR foarte productiv, media productiei pe 5 ani consecutivi fiind de 18,1 t/ha. Acesta este un soi autosteril avand nevoie ca polenizator unul din soiurile: C.R. 2-63, N.J.A. 42, Harcot, N.J.A. 19, Earliril, Goldrich.
Soiul de cais AURAS

Soiul de cais AURAS are epoca de inflorire foarte tarzie, dupa soiul Umberto iar epoca de coacere a fructelor foarte timpurie 17-30 iunie. Acesta este un soi autofertil: cu 71,7% flori legate prin autopolenizare si 78,3% prin polenizare libera, nu necesita polenizatori.

Fructele la soiul de cais AURAS au forma oblonga, greutate medie intre 44-48 g, pielita portocalie, cu pigmentatie rosie pe jumatate de fruct, pulpa portocalie, cu fermitate medie, aromata; sambure marime medie, oblong, neaderent la pulpa.

Pomul la soiul de cais AURAS are vigoare mare, port usor deschis si rodeste predominant pe buchete de mai.

Soiul de cais AURAS este rezistent la boli, fiind utilizat pentru consum in stare proaspata; pentru prelucrare industriala (testat la I.C.D.I.M.P.H. Bucuresti).

Soiul de cais CRISTAL

pomi fructiferi

Soiul de cais CRISTAL are epoca de coacere a fructelor: foarte timpurie, 19-30 iunie si epoca de inflorire medie. Acesta este un soi autofertil, leaga 44,1% prin autopolenizare si 85% prin polenizare libera, nu necesita polenizatori.

Fructele din soiul de cais CRISTAL au forma oblonga, greutate medie intre 45-50 g, pielita culoare portocalie, acoperita cu rosu carmin pe ¼ fruct, pulpa culoare portocalie, cu fermitate medie, textura grosiera, aromata; samburele marime mare, neaderent, miezul amar.

Soiul de cais CRISTAL are vigoare mijlocie, portul usor deschis; rodire predominanta pe buchete de mai si ramuri de un an.

Soiul de cais CRISTAL este productiv, peste 15,0 tone/ha, la o densitate de 494 pomi/ha, rezistent la boli.

Soiul de cais DANUBIU

pomi fructiferi

Soiul de cais DANUBIU are perioada de coacere foarte timpurie, iar, epoca de inflorire: medie, autofertil, leaga 40,2% din flori prin autopolenizare si 55,3% prin polenizare libera, nu necesita polenizatori. Soiul este rezistent la boli, liber de viroze.

Fructele la soiul de cais DANUBIU au forma oblonga, greutate medie intre 45-50 g, pielita portocalie, acoperita pe 2/3 cu rosu carmin, pulpa portocalie, ferma, aromata, sambure marime medie, neaderent la pulpa, miezul amar.

Soiul de cais DANUBIU are vigoarea mijlocie, port etalat, rodire predominanta pe buchete si ramuri de un an.

Soiul de cais DANUBIU este productiv (25-30 kg/pom), respectiv 12-15 tone/ha la o densitate de 494 pomi/ha (4,5/4,5 m).

Soiul de cais AMIRAL

pomi fructiferi

Soiul de cais AMIRAL infloreste abundant, tarziu si are o epoca de coacere timpurie 26 iunie – 5 iulie. Soiul este autofertil fertilitatea naturala 50,3%, autofertilitatea 46,9%, nu necesita polenizator, rezistent la principalele boli specifice caisului, liber de viroze.

Fructele la soiul de cais AMIRAL au forma oblonga, marime mare, intre 69,0-94,0 g, pielita portocalie cu rosu carmin pe partea insorita, pulpa portocalie, textura fina, aromata, suculenta medie sambure de marime mare, forma oblonga, neaderent la pulpa, miezul amar.

Pomul la soiul de cais AMIRAL are vigoare mare, port deschis si rodeste predominant pe buchete si ramuri de 1 an. Soiul de cais AMIRAL este foarte productiv, peste 16,0 t/ha in conditii de cercetare.

Soiuri propuse pentru cultura de cires

POMI FRUCTIFERI - SOIURI CIRES
Informatii preluate de pe Agentia Nationala de Consultanta Agricola

Cirese Van

pomi fructiferi

Soiul de cires Van are fructe de marime mijlocie, forma sferica turtita, coaja de culoare rosu-bordo inchisa, rezistenta.

Pulpa cireselor din soiul Van este tare, crocanta, suculenta, nu devine moale, cu gust dulce acidulata si sambure mic. Ciresele au maturitate de consum in jurul datei de 18-20 iunie.

Ciresul Van are viguare mijlocie, formeaza o coroana piramidala aerisita, cu ramuri erecte si rezistenta crescuta la ger.

Polenizatori recomandati: Germersdorf, Katalin, Hedelfingen, Bigarreau Burlat, etc.

Cirese Stella

pomi fructiferi

Stella este un soi de cires cu fructe de marime mijlocie, diametru 22-24 mm, forma cordiforma usor alungita. Coaja de culoare rosie, bordo inchis, pulpa negricioasa, tare, cu gust bun.

Pomul din soiul Stella are vigoare mare, coroana piramidala, ce necesita taieri regulate. Acest soi datorita infloririi prelungite se foloseste ca polenizator.

Fructele ajung la maturitatea de consum in a doua jumatate a lunii iunie.

Cirese Valeri Cikalov

pomi fructiferi

Soiul de cirese Valeri Cikalov are fructe mari, zemoase, aromate de culoare rosu intens. Pomul este de vigoare mare de origine ucrainiana, rezistent la ger, daunatori si boli.  Fructele se coc la jumatatea lunii mai.

Soiuri propuse pentru cultura de gutui

Soiul de gutui Bereczki

pomi fructiferi

Soiul de gutui Bereczki este foarte productiv, fructele lui depasind 500-600 de grame. Pomul este viguros, autofertil, bun polenizator, cu fructe mari sau foarte mari, larg piriforme sau invers ovoide, cu coaste largi, cu suprafata neregulata. Pielita de culoare galben este acoperita cu puf brun cenusiu. Pulpa este galbuie, suculenta, acidulat-dulceaga, intens aromata, usor astringenta. Soiul de gutui Bereczki este foarte bun pentru prelucrari industriale, avand maturitatea de recoltare in luna octombrie.

Soiul de gutui Aurii

pomi fructiferi

Soiul de gutui Aurii are fructe suculente, aromate si gustoase de marime medie, 350-400 de grame. Pomul este de vigoare mijlocie, cu coroana globuloasa, rezistent la ger. Fructele sunt de forma rotunjit piriforma cu coaste largi si suprafata valurata, asimetric in plan transversal, de culoare galbena-limonie. Pulpa este galbuie, fina, crocanta, destul de zemoasa, putin astringenta, dulce, slab acidulata si cu aroma fina. Soiul de gutui Aurii are epoca de coacere in luna octombrie.

Soiul de gutui Aromate

pomi fructiferi

Soiul de gutui Aromate are fructe de forma piriforma, mijlocii, cu pielita groasa, neteda, lucioasa. Pulpa este crocanta, zemoasa, dulce acidulata si foarte aromata.

Pomul este de vigoare mijlocie, coroana invers piramidala si perioada de maturare in luna octombrie.

Soiuri propuse pentru cultura de piersic

POMI FRUCTIFERI - SOIURI PIERSIC
Informatii preluate de pe Agentia Nationala de Consultanta Agricola

Soiul de piersici Cardinal are fructul sferic, asimetric, rosu cu dungi si pete de culoare mai inchisa. Pulpa este galbena-portocalie, aderenta la sambure, slab aromata, cu gust placut. Soiul de piersici Cardinal este foarte productiv cu perioada de maturare la mijlocul lunii iulie.

Soiul de piersici Redhaven

pomi fructiferi

Soiul de piersici Redhaven are fructul mijlociu, sferic, uneori cu conturul usor neregulat, galben-portocaliu dungat cu rosu-deschis. Pulpa este galbena, fina, suculenta, dulce si fin aromata. Soiul de piersici Redhaven este considerat cel mai bun soi de masa cu perioada de maturare la inceputul lunii august.

Soiul de piersici Springold

pomi fructiferi

Soiul de piersici Springold este productiv si popular, cu fructul mijlociu, aproape sferic, simetric, bine colorat in rosu, pe aproximativ 75-80% din suprafata. Pulpa este galbena, prinsa de sambure, fina, suculenta, cu gust foarte placut. Soiul de piersici Springold este un soi rezistent la transportare cu o perioada de maturare in primele zile ale lunii iulie.

Soiuri propuse pentru cultura de visin

POMI FRUCTIFERI - SOIURI DE VISIN
Informatii preluate de pe Agentia Nationala de Consultanta Agricola

Soi Visin Meteor

pomi fructiferi

Soiul de visine Meteor are fructe de marime mijlocie, sferica, turtita, pulpa crocanta cu un gust fin.    Pom de vigoare mica, ce rodeste pe formatiuni scurte, necesita putine taieri. Acesta este un soi autofertil.

Soiul de visine Meteor are o perioada de maturare la inceputul lunii iulie si se preteaza foarte bine pentru industrializare dar si pentru consum proaspat.

Soi visine Schattenmorelle

pomi fructiferi

Soiul de visine Schattenmorelle are vigoare mica, este autofertil, productiv si rezistent la ger si boli.
Soiul Schattenmorelle are fructe visiniu inchis pina la negru cu gust placut, usor acid. Perioada de maturare este la inceputul lunii iulie. Fructele se preteaza pentru industrializare si pentru consum proaspat.

Visin Jubileu de ERD

pomi fructiferiSoiul de VISIN JUBILEU DE erd are fructe cu o greutate aproximativa de 5 g,  sferice, in nuante de bordo inchis. Pulpa este suculenta, aromata, pietroasa cu gust dulce-acrisor si cu sambure mic.

Perioada de maturare a fructelor este in luna iunie. Visinul Jubileu de Erd prefera locurile cu multa lumina si mult soare fiind cultivat pentru rodul sau care creste din abundenta. Visinele se pot consuma proaspete sau sub diferite metode de conservare.

Recoltarea, conditionarea si pastrarea fructelor

Recoltarea fructelor

pomi fructiferi

Recoltarea si pastrarea fructelor sunt operatiuni importante ce necesita un nivel bun de dotare si un volum mare de munca.

Evaluarea productiei de fructe

Evaluarea productiei de fructe este importanta pentru estimarea necesarului de forta de munca, recipient pentru recoltare, scari si platforme, ambalaje. Aceasta evaluare se face dupa intrarea fructelor in parga, pentru a estima aproape de realitate cantitatea de productie ce se va obtine.

Stabilirea momentului de recoltare

Recoltarea se face cand fructele au ajuns la maturare. Exista doua feluri de maturitati:

  • Maturitate de recoltare, cand fructele culese isi desavarsesc procesul de coacere putand fi transportate la piata sau supermarket fara sa se strice.
  • Maturitate de consum, cand fructele se dezvolta maxim, acestea sunt bune de conasum in stare prospata sau procesata.

Un fruct ajunge la maturitate atunci cand caracteristicile de gust, culoare, forma au atins nivelul maxim. Fructele care se pastreaza pentru iarna in depozit sunt recoltate inainte de maturitatea maxima a acestora. Dupa procesul de recoltare merele, perele, gutuile si piersicile ajung la maturitate in deposit, in timp ce visinul, ciresul si caisul raman asa cum au fost culese, ele fiind culese cu 2-3 zile inainte de perioada de consum.

Fructele se culeg si in functie de preparatul in care se vor transforma, pentru compot vor fi culese cu 2-3 zile inainte de coacere iar pentru rachiu si gem la maturitate maxima.

Ciresele si visinile se culeg inainte sa ajunga la coacere completa. Prunele daca sunt culese prea devreme se zbarcesc si raman acre.

Momenul potrivit pentru recoltarea caiselor este atunci cand pulpa este galbena dar tare. Pentru compoturi caisele se culeg cu 2-3 zile inainte de a se inmuia iar pentru gemuri, marmelade si dulceturi acestea se culeg la maturitate maxima. Piersicile cu pulpa alaba se culeg atunci cand nuanta a disparut pe tot fructul si langa codita a aparut o portiune moale. Piersicile galbene, se culeg atunci cand culoarea galbena a acoperit fructul. Soiurile de vara la mar si prun se recolteaza cu 2-3 zile inainte de maturare, iar soiurile de iarna cu multe saptamani inainte de maturarea de consum. Gutuile se culeg cand sunt galbene complet.

Capsunul se culege atunci cand fructele au culoarea rosie, dar pulpa tare, ca sa suporte tramsportul. Nucile si migdalele cand coaja verde crapa atunci cand cad din pom.

Se recomanda culegerea fructelor cu mana si doar in cazuri speciale recoltare mecanizata. Toate fructele se culeg cu codita, cu exceptia murelor si a zmeurei. Ordinea de recoltare a fructelor este de sus in jos din exterior catre interior.

Perioada de recoltare a fructelor

Fructele nu se recolteaza in zielele senine, calduroase, dupa ploaie sau dimineata devreme cu roua.

Fructele trebuie depozitate intr-o camera cu temperaturi joase, pentru a le mentine proaspete. Se recomanda ca fructele cuese dimineata sa fie depozitate imediat in timp ce cele culese dupa amiaza sa treaca noaptea peste ele si sa fie mutate in depozite dimineata.

Metode de recoltare

Fructele se recolteaza in functie de destinatie, fruct cu fruct prin scuturare; manuala, prin batere.

Recoltarea fruct cu fruct este o metoda costisitoare care se foloseste pentru fructele destinate consumului in stare proaspata.

Recoltarea prin scuturare este folosita la prunele destinate deshidratarii sau prelucrarii sub forma de gemuri si se face la maturitate deplina.

Recoltarea prin batere se face la pomii fructiferi la care fructele se desprind greu de pe ramuri.

In plantatii intensive de prun, cires, visin si nuc recoltarea se face cu echipamente speciale de vibrare atasate pe trunchiul sau la baza ramurilor de schelet, fructele fiind adunate in prelate receptoare si benzi rulante catre ambalaje.

Conditionarea si pastrarea fructelor

Sortarea fructelor

pomi fructiferi

Fructele se vor sorta in functie de marime, culoare, stare de sanatate, fara atac de boli si daunatori.

Sortarea fructelor se va face prin culegerea pe alese numai a fructelor care arata bine si sunt sanatoase

  • Sortare specializata la mere, asezare in functie de caliattea fructelor
  • In procesul de selectie se va evita repetarea operatiunilor de transvazare a fructelor deoarece fructele se depreciaza prin lovire, presare, zdrobire.
  • Fructele mici se valorifica in functie de caliattea lor

Pastrarea fructelor

Fructele se pastreaza in pivnite, camere si spatii amenajate. Incaperile de depozitare trebuie sa asigure anumite cerinte;

  • Sa fie izolate termic
  • Sa fie bine ventilate si aerisite
  • Sa existe o umiditate ridicata
  • Sa fie dezinfectate]

Pomi fructiferi fara muguri –
mai bine nu

pomi fructiferi

Cand cumparati pomi fructiferi, mult mai importanta decat eticheta comerciala ori pretul pe care urmeaza sa il platiti este starea materialului saditor.

Va rugam pentru binele dumneavoastra sa fiti atenti la urmatoarele aspecte atunci cand cumparati pomi fructiferi.

Pomii fructiferi se pot prezenta atat cu inceput de coroana cat si ca un bat (varga).

Grosimea aproximativa a pomilor vanduti sub forma de varga este de aproximativ grosimea degetului inelar sau aratator.

Avantajul cumpararii sub forma de varga consta in faptul ca puteti singuri sa formati coroana si tulpina pomului adult asa cum doriti dumneavoastra.

Va rugam sa fiti atenti la prezenta mugurilor pe varga

Va rugam sa urmariti ca mugurii din jumatatea superioara sa fie la locul lor si sa para sanatosi.

Va rugam sa refuzati pomii fructiferi care par zbarciti ori a caror tulpina prezinta colorari ori decolorari ce par nesanatoase.

Anumite specii au nevoie de pomi fructiferi straini pentru a lega. De exemplu, majoritatea soiurilor de mar.

Daca doriti sa cumparati un soi anume cereti vanzatorului sa va indice si soiul de polenizator corespunzator si sa va recomande numarul de polenizatori la cantitatea cumparata.

De regula, pomii cumparati cu radacina libera, au un sistem radicular mai viguros decat al celor cu radacini ambulate. Pentru a incapea in ambalaj, radacinile sunt scurtate putand fi in acest mod mascate radacinile slab dezvoltate, ranite sau bolnave.

Pomii cumparati cu radacina libera sunt mai putin stresati decat cei cu radacina ambalata, deoarece timpul efectiv in care intra in contact cu solul este mai scurt.

De ce nu sunt in regula pomii din supermarket

Cu siguranta la inceputul lunii septembrie a-ti gasit in supermarket sau piete pomi desfrunziti dar frumos ambalati, cu imagini foarte frumoase, dar nu stiati ca: pentru a ajunge in supermarket acestia au fost scosi din pepiniere in luna august cand sunt in plin proces de vegetatie si neajunsi la maturitatea de recoltare.

Pomii fructiferi se recolteaza din pepiniere dupa intrarea in perioada de repaus vegetativ, moment marcat de inceperea caderii naturale a frunzelor.

Grabirea procesului de intrare in repaus vegetativ, folosit de multi producatori pentru comercializarea continua indiferent de stadiile de dezvoltare ale plantelor si conditiile meteo, cu erbicide sau alte substante, afecteaza dezvoltarea pomului fructifer si conduc la disparitia acestuia.

Astfel, pomii fructiferi sunt recoltati fortat si vor porni in vegetatie mult prea devreme sau deloc, iar iarna ii va gasi cu frunze si lastari noi care vor ingheta. De asemenea, acestia vor fi afectati de variatiile de temperatura existente in perioada august-septembrie.

Perioada optima de plantare a pomilor fructiferi este dupa finalizarea naturala a perioadei de vegetatie. Lunile Noiembrie si Decembrie reprezinta perioada ideala pentru plantarea pomilor cu radacina nuda sau ambalata.
De asemenea, primavara devreme pana la jumatatea lui martie sau mijlocul lui aprilie, inainte de a intra in vegetatie, de a inmuguri este o perioada ideala de plantare.

Perioada se poate modifica in functie de conditiile meteo. Daca vara este mai lunga si intrarea in toamna se prelungeste, pomii in pepiniere vor avea inca frunze si nu se va putea interveni asupra lor pentru a fi scosi si ambalati.

Important pentru reusita plantarii este ca pamantul sa nu fie inghetat sau prea umed din cauza ploilor.

De aceea, livrarea pomilor fructiferi se realizeaza toamna sau primavara cand acestia se afla in repaus vegetativ, iar prinderea este garantata.

Bibliografie

  • Cepoiu, N., Pomicultura aplicata, Editura Stiintelor Agricole
  • Constantinescu, N., 1967, Pomicultura, Editura Agro-Silvica
  • Hoza, D., 2000, Pomicultura: indrumator de lucrari practice
  • Ion, L., 2007, Pomicultura, Editura Ceres
  • Marunteanu-Sfinx, G., Pomicultura: tratat practic: pentru cultura pomilor roditori la noi in tara
  • Agentia Nationala de Consultanta Agricola

Despre autor

Dana Lazareanu

Peisagista cu acte in regula din 2014, dar interesata dintotdeauna de universul plantelor si a tot ce ma inconjoara. Atenta la detalii imi place sa identific frumosul si sa il pun in valoare. Si pentru ca pasiunea pentru plante nu era suficienta, o completez cu cea de editor si specialist marketing, inca din 2015. Preocupata constant de vizual, de completarea in mod armonios a functionalului/necesitatii cu esteticul/frumosul.

Produse recomandate

Pomi Fructifer, Visin Erdi Jubileum

17,93 lei

25,62 lei (-7,69 lei)

Detalii produs
Pomi Fructiferi, Mar Florina

17,03 lei

24,33 lei (-7,3 lei)

Detalii produs

Sunt 4 comentarii la acest articol

Mulțumesc pentru informații.N as fi știut aproape nimic dacă nu citeam aceste articole .Eu am sădit cu 8 ani în urmă cîte un pom din fiecare fără să știu că are nevoie de polenizator.Multumesc pentru toate informațiile publicate.

Scris de Mariana Samarghitan pe 29.12.2017

Informatii foarte utile si complete, pentru profesionisti, pasionati sau pur si simplu oameni care au in gradina lor pomi fructiferi si vor sa-i ingrijeasca corect.

Multumim echipei Pestre,

Scris de Liviu Cristescu pe 29.03.2018

Foarte util! Multumim mult!

Scris de Chirila Lulu pe 22.09.2018

Adauga un comentariu

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Articole asemanatoare

pestre

Jaluzelele sunt un accesoriu necesar pentru toate ferestrele, indiferent...

Citeste tot articolul
pestre

Covorul este o tesatura groasa realizata din lana, uneori combinata cu bumbac, canepa...

Citeste tot articolul

Abonare la newsletter

3% DISCOUNT la orice comanda la abonarea la newsletter-ul nostru.