Casa si gradina

Gulia: ghid complet pentru cultivare si consum

Autor: Dana Lazareanu | Publicat pe 08.06.2018, actualizat la 29.08.2019, in Casa si gradina Gulia: ghid complet pentru cultivare si consum

Gulia, cunoscuta si drept „nap german”, a aparut in nordul Europei, la mijlocului secolului al XVI-lea. Acesta leguma, infratita cu broccoli si varza, s-a raspandit destul de repede in tarile vecine, mai apoi in bazinul Marii Mediterane iar de acolo in intreaga lume. Astazi, gulia este un aliment popular in zona tarilor baltice, in partea central-nordica a SUA (unde predomina o populatie cu radacini germanice), dar si in Vietnam (unde poarta numele de „su hào”), nordul Indiei (numita „not khol”) sau Cipru (intalnita sub numele „kouloumpra”).  

Usurinta in cultivare si numeroasele beneficii pentru sanatate aduse de gulie, au facut ca aceasta leguma sa fie din ce in ce mai cautata si la noi.

Ce este gulia

Daca in zona Marii Mediterane creste mai ales ca flora spontana, in Romania, gulia este intalnita mai ales in culturile intense sau in sere.

Infratita cu varza in familia Brassicaceae, gulia este cultivata mai ales pentru tulpina, care este comestibila. Este bine de stiut ca in primul an se formeaza tulpina ingrosata, iar in cel de-al doilea an apar tulpina florifera, fructele si semintele.

Cum arata si ce este gulia

Gulia are, in general, frunzele lungi petiolate, dispuse de-a lungul tulpinii ingrosate. In functie de soi, culoarea poate varia de la verde la violet. Tulpina florifera aparuta in cel de-al doilea an este generata de un mugure care rasare in partea superioara a tulpinii ingrosate si poate creste pana la o inaltime de 1,2-1,5 metri. Odata aparute, florile sunt mici si au petale galbene.

Fructul guliei este sub forma de pastaie cu 5-6 seminte, care se deschide la maturitate. Semintele sunt globuloase, cu doua santulete pronuntate. Prin comparatie cu semintele de varza, semintele de gulie sunt ceva mai mari – într-un gram intra aproximativ 200 de seminte.

Gulia are un gust usor piperat – ca un amestec de napi, ridichi si broccoli – si o textura asemanatoare marului.

Unde creste gulia la noi in tara

In Romania, gulia creste mai ales in Transilvania si Banat. Desi nu necesita conditii stricte de temperatura (poate fi cultivata atunci cand temperatura este cuprinsa intre 5 si 18 grade Celsius), planta trebuie cultivata intr-o zona cu soare si sol umed.

Cum alegi guliile perfecte

Pentru a alege guliile cele mai sanatoase pentru consum trebuie sa ai in vedere cateva lucruri, fie ca alegi legumele de la piata sau din supermarket. Alege gulii mici, proaspete (ai grija sa nu fie trecute), fara decolorari, ferme la atingere.

Pentru pastrare, le poti depozita in sertarul de la frigider pana la cinci zile. Dupa descojirea partii mai aspre, poti consuma gulia dupa bunul plac, ca atare sau preparata.

Care sunt proprietatile nutritionale ale guliei

Avand doar 27 de calorii la 100 de grame de produs, gulia este una dintre legumele cele mai bogate nutritional, saraca in grasimi si colesterol si bogata in substante nutritive.

  • Vitamina C – 102% din Doza Zilnica Recomandata (DZR)
  • Vitamina B6 – 10% din DZR
  • Vitamina B1 (tiamina) – 4,7% din DZR
  • Potasiu – 13,5% din DZR
  • Fosfor – 6,2% din DZR
  • Calciu – 3,2% din DZR
  • Vitamina A
  • Vitamina K
  • Niacina
  • Piroxidina
  • Acid pantotenic
  • Riboflavina
  • Cupru
  • Mangan
  • Fier
  • Seleniu
  • Fitochimicale (izotiocianat, sulforafan si indole-3-carbinol)
  • Carotenoizi

Care sunt beneficiile guliei pentru organism

Consumata ca atare, in salate sau gatita alaturi de alte legume din familia sa (varza, conopida, broccoli), gulia are o multime de beneficii pentru sanatate, care nu ar trebui ignorate. Mai jos sunt cele mai importante dintre ele:

  • Continut scazut de colesterol – Daca esti predispus la diabet sau boli de inima, gulia iti poate veni in ajutor. Aceasta leguma bogata in vitamine si minerale are un continut zero de colesterol. Acest lucru este o veste buna mai ales daca luam in calcul ca acesta substanta este unul dintre factorii determinanti ai bolilor cronice.
  • Regleaza tensiunea arteriala – Potasiul continut in gulie (13,5% din DZR) este esential in reglarea tensiunii arteriale. Astfel, acest mineral functioneaza ca un vasodilatator, ajutand la buna functionare a sistemului circulator. Simpla dilatare a vaselor de sange ajuta la oxigenarea propice a organelor corpului, precum si la scaderea riscului de atac de cord si accident vascular cerebral.
  • Mentine sanatatea sistemului nervos – Continutul de potasiu contribuie la buna functionare a sistemului nervos. Consumul regulat de fructe si legume bogate in potasiu ajuta la tratarea simptomelor depresiei si la reglarea nivelului serotoninei din creier (hormonul fericirii).  In plus, calciul si potasiul continute in gulie ajuta la scaderea riscului de dezvoltare a dementei. De asemenea, s-a demonstrat ca potasiul incetineste instalarea bolii Alzheimer.
  • Sustine sanatatea sistemului muscular – Combinatia de fier si potasiu din gulie este ideala pentru pastrarea sanatatii muschilor scheletici. Consumul de alimente bogate in fier ajuta organismul sa se refaca dupa un efort fizic sustinut (exercitii la sala sau un drum mai lung la pas), in timp ce potasiul trateaza durerile musculare si calmeaza febra musculara.
  • Are rol antioxidant – Vitamina C din gulie (105% din DZR) este un antioxidant natural care ajuta la scaderea riscului de aparitie a unor boli precum: afectiuni cardiace sau pulmonare, probleme ale sistemului nervos sau patologii imunitare care duc la alte complicatii (boli de inima si diabet).
  • Ajuta la pierderea in greutate – Cu un continut mic de calorii, o cantitate mare de fibre si o multime de vitamine si minerale, gulia este alimentul perfect pentru persoanele care vor sa slabeasca (fibrele te fac sa te simti plin si lipsa pe care o simti este compensata de substantele nutritive continute in acesta leguma).
  • Are rol antiinflamatorProteina C-reactiva produsa de ficat este primul semn al aparitiei unei inflamatii. Potrivit unui studiu publicat in The American Journal of Clinical Nutrition, consumul de fructe si legume bogate in carotenoizi scade nivelul proteinei C-reactive si contribuie astfel la reducerea riscului de boli cardiovasculare.
  • Trateaza abcesele, eczemele, furunculele – In mod traditional, gulia a fost folosita pentru a trata unele afectiuni ale pielii; coapta sau fiarta, gulia se aplica pe zona cu probleme.

Cum se consuma gulia

Gulia poate fi consumata ca atare, in salate sau gatita. Cel mai des, guliile sunt consumate fierte sau coapte, in ciorbe si supe, murate sau sub forma de suc (pentru un plus de gust, alaturi de morcov sau mar). Este bine de stiut ca frunzele rezista maximum 1-2 zile la frigider, in timp ce tulpina poate fi consumata chiar si dupa doua saptamani.

Consumul guliei crude

Consumul crud al guliilor este, poate, cel mai bun mod de a te bucura de beneficiile sale pentru sanatate. Astfel, gulia poate fi consumata ca atare sau in diverse combinatii de salate de sezon. De exemplu, o salata delicioasa pe baza de gulii mai implica un mar ras si cateva nuci. O alta salata care iti va bucura papilele gustative consta intr-un mix de felii de gulie, morcov ras si iaurt.

Sucuri de gulie

Cel mai des, sucurile de gulie implica cel putin o alta leguma pentru un plus de aroma.

Un suc sanatos si racoros este cel din felii de gulie, frunze de spanac, mar, putin ghimbir si cateva picaturi de suc de lamaie. Pentru o varianta mai simpla poti opta pentru gulie si morcov. Nu uita ca acest suc se consuma in maximum 24 ore de la preparare.

Retete cu gulie

Sub forma de piure, prajita in tigaie (precum cartofii prajiti), la aburi (cu smantana sau mirodenii) sau coapta la cuptor (alaturi de cartofi si vinete, de exemplu), gulia este la fel de delicioasa.

Gargara cu apa in care a fiert gulia

Apa in care ai fiert gulia poate fi folosita pentru a trata angina. Pentru rezultate optime, fierbe o gulie taiata bucati in 0,5 litri de apa si fa gargara cu lichidul rezultat.

Decoctul de frunze

Decoctul de frunze de gulie poate fi benefic in afectiuni ale sistemului respirator, dar si in tratarea guturaiului (se fierbe 100 de grame de gulie la un litru de apa sau lapte).

Gulia in alimentatia bebelusilor

Gulia poate fi consumata de cei mici dupa varsta de 10 luni. Aceasta se prepara sub forma de supe, piureuri si sucuri de legume (alaturi de morcov si telina).

Cum se poate pastra gulia peste iarna

Pentru o pastrare mai buna un timp  indelungat, gulia poate fi depozitata la congelator, insa in anumite conditii.

Pentru a fi sigur ca nu se pierd substantele nutritive este nevoie ca leguma sa fie blansata – aceasta procedura elimina bacteriile care contribuie la alterarea guliilor si la pierderea vitaminelor.

Dupa spalare, taierea in bucati mici si blansarea guliilor, este momentul sa le depozitezi la congelator. Alege pungi speciale si asigura-te ca ai eliminat cat mai mult din aer dupa ce ai introdus legumele. Gulia poate fi pastrata la congelator pana la 10 luni.

Contraindicatii in consumul guliei

Gulia nu ar trebui consumata in exces (mai mult de 14 zile la rand) sau daca suferi de afectiuni renale ori tiroidiene.

Substantele goitrogene, care se gasesc in legume precum varza sau conopida, dar si in gulie, pot duce la inflamari ale glandei tiroide. Din acest motiv, consumul de gulie este contrandicat la persoanele care sufera de disfunctii tiroidiene. In plus, acidul oxalic din gulie creste riscul de a dezvolta pietre la rinichi.

Daca suferi de una dintre aceste boli sau de o alta boala cronica, intreaba medicul inainte de a introduce gulia in dieta de zi cu zi.

Plantarea guliei in Romania

Cultivarea guliei nu este dificila, insa respectarea unor principii de baza duce la maximizarea recoltei.

Fie ca vrei sa cultivi gulii pentru consumul casnic sau pentru vanzare, este bine sa stii ca exista doua tipuri de gulii:

  • o varitate minor, cu tulpina mica si rotunda de maximum 200 de grame, numita gulioara;
  • o varietate major, cu tulpina mare, rotunda sau ovala, de culoare verde sau violet, numita gulie.

De asemenea, in functie de momentul cultivarii, gulia poate fi in cultura timpurie si in cultura tarzie.

Plantarea timpurie implica rasad repicat, la distante mai mici de 25 de centimetri, si se realizeaza in a doua jumatate a lunii martie.

Plantarea tarzie, pe de alta parte, implica rasad nerepicat, la distante mai mari, intre 30 si 70 de centimetri, iar plantarea se face in luna iulie.

Pentru rezultate multumitoare, premergatoarele recomandate sunt: castravetii, rosiile, cartofii, lucerna, fasolea, ceapa sau mazarea. Evita sa cultivi gulia daca anterior ai avut pe acelasi teren legume crucifere, precum varza sau conopida.

Conditiile climaterice propice pentru plantarea guliei

Pentru dezvoltarea sanatoasa a guliilor, cultivarea lor trebuie sa respecte cateva reguli legate de conditiile climatice.

Astfel, guliile nu sunt pretentioase la temperatura – se dezvolta intre 5 si 25 de grade Celsius -, dar prefera intervalul 10-18 grade Celsius, o temperatura de peste 20 de grade determinand o tulpina lemnoasa.

In ceea ce priveste lumina, acesta leguma necesita lumina din plin, dezvoltandu-se armonios atat in zilele scurte (< 12 ore pe zi), cat si in cele lungi (> 14 ore pe zi). Ai grija: lumina de intensitate slaba duce, din nou, la formarea tulpinilor lemnoase.

Cand vine vorba de gradul de umiditate, guliile prefera solurile reavene, irigarea facandu-se prin picurare (o umiditate de 75-80% este optima). In perioadele secetoase, tulpina se lemnifica. Pe de alta parte, prea multa apa duce la craparea tulpinilor.

Asigura-te ca plantatia de gulii este orientata spre sud si ca nu trebuie sa treaca prin lungi perioada de umbra.

Tipul de sol propice pentru plantarea guliei

Gulia creste fara probleme pe soluri usoare, afanate, bine drenate, bogate in materie organica. Leguma prefera solurile aluviale, nisipoase, lutoase, dar si argiloase si argilo-lutoase.

Pentru o buna dezvoltarea a plantei, pH-ul trebuie sa se mentina in intervalul 6,5-7,0, deci usor acid. In functie de tipul de gulie cultivat, poti alege mai multe tipuri de sol (hibrid), dupa cum urmeaza:

  • pentru gulioare (varietate minor) – Siba (din 2005), Ligana (din 2005), Neisse (din 2012);
  • pentru gulii (varietate major) – Albastru de Iernut (2005), Korvit F1, Kolibri F1 (purpurie), Ziridava (din 2005), Korridor F1, Korist F1 (alba);
  • alte varietati de gulii – Delicatezzo violetto, Gigant (alba), White Delikatess (alba).

In ceea ce priveste ingrasamintele chimice, sunt preferate cele usor solubile, cantitatea depinzand de substantele nutritive din sol.

In cazul gulioarelor, pentru un continut mediu de substante organice se aplica 250 kg/ha de azotat de amoniu, 250-300 kg/ha de superfosfat si 75-100 kg/ha de sare potasica.

In cazul guliilor (ceva mai mari ca dimensiune), cantitatea de ingrasamant chimic creste la 300 kg/ha de azotat de amoniu, 300-400 kg/ha de superfosfat si 150-200 kg/ha de sare potasica.

Fertilizarea chimica trebuie sa se faca de cel mult doua ori pe sezon (de doua ori pentru cultura timpurie si de doua ori pentru cultura tarzie).

Pentru un sol de calitate este nevoie sa se aplice 30-40 tone/ha de gunoi de grajd.

Etapele plantarii, ingrijirii si cultivarii guliei

In cazul rasadurilor timpurii (cele plantate in luna martie), rasadul de gulii trebuie sa se fi dezvoltat timp de 45 de zile inainte de plantare, rasadurile de gulii tarzii (in luna iulie) avand nevoie de 35 de zile.

Plantarea propriu-zisa a guliilor

Rasadul de gulii se planteaza la distante de 20 de centimetri (in cazul culturii timpurii) sau aproximativ 40 de centimetri (in cazul culturii tarzii) unele de altele, pe randuri aflate la 60 de centimetri unele de altele. Dupa plantare, tulpinile vor creste sanatos intre 15 si 18 grade Celsius.

Dupa aproximativ o saptamana se verifica daca sunt rasaduri care nu s-au prins si in spatiile goale sunt plantate noi rasaduri.   

Guliile necesita o cantitate medie de apa. In lipsa apei, tulpinile guliilor devin lemnoase, cantitatea mare de apa ducand la craparea tulpinii si la dezvoltarea bacteriilor.

In cazul gulioarelor este nevoie de 3-4 udari, iar pentru gulii sunt necesare 6-7 udari, norma fiind de 300 de metri cubi de apa pe hectar.

Cultura este prasita manual sau mecanic (de aproximativ 2-3 ori), pentru a indeparta buruienile si pentru a sustine afanarea solului.

Recoltarea guliilor

In cazul culturii timpurii, recoltarea guliilor se realizeaza la 70-80 de zile de la plantare, in timp ce cultura tarzie necesita un timp mai indelungat (130-140 de zile), prelungindu-se de multe ori pana la mijlocul toamnei.

Culege legumele cat tulpina inca este frageda, pentru a evita ca planta sa devina lemnoasa. Dupa o perioada de 3-4 ani este recomandata rotatia culturii de gulii.

Randamentul culturilor de gulie

O productie optima inseamna intre 15 si 18 tone pe hectar de gulioare, iar pentru gulii, intre 20 si 25 tone la hectar.

Petru un rezultat mai bun, fermierii incalzesc sau inmoaie semintele de gulie in tavite cu sol imbunatatit cu ingrasaminte, proceduri care accelereaza germinarea semintelor.

Cum se poate valorifica cultura de gulie

Recoltarea se face pe masura ce tulpinile guliilor se maturizeaza – atunci cand tulpina ingrosata ajunge la un diametru de 5-10 centimetri.

Guliile timpurii pot fi valorificate imediat dupa recoltare. Este recomandat ca pastrarea sa se faca pentru perioade scurte, in conditii stricte de temperaturi scazute (1-2 grade Celsius) si umiditate crescuta (90%). Cultura de gulii tarzii poate fi valorificata dupa recoltarea de la mijlocul toamnei.

Este bine de stiut ca statul sprijina financiar culturile locale de legume (cu pana la 3.000 euro pe an), insa pentru acest lucru trebuie respectate cateva reguli:

  • o suprafata cultivata de minimum 1.000 metri patrati, minimum 2kg/mp si minimum 2.000 kg pe intreaga suprafata;
  • documentatie justificatoare;
  • sa fii inregistrat in Registrul Agricol al judetului in care se afla terenul.

Gulia este una dintre cele mai sanatoase legume crucifere, iar cultivarea ei nu ridica probleme nici agricultorilor amatori.

Bibliografie

  • Ion V., 2010, Fitotehnie
  • Stanciu G., 2009, Legumicultura de succes pentru amator, Editura Cetatea de Scaun
  • Stan N., N. Munteanu, T. Stan, 2013, Legumicultura, Editura Ion Ionescu de la Brad, Iasi, Vol. III

Sursa foto: Shutterstock

Despre autor

Dana Lazareanu

Peisagista cu acte in regula din 2014, dar interesata dintotdeauna de universul plantelor si a tot ce ma inconjoara. Atenta la detalii imi place sa identific frumosul si sa il pun in valoare. Si pentru ca pasiunea pentru plante nu era suficienta, o completez cu cea de editor si specialist marketing, inca din 2015. Preocupata constant de vizual, de completarea in mod armonios a functionalului/necesitatii cu esteticul/frumosul.

Sunt 0 comentarii la acest articol

Nu exista comentarii

Adauga un comentariu

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Articole asemanatoare

pestre

Iubitorii de animale inteleg comportamentul si nevoile animalelor de com...

Citeste tot articolul
pestre

Cantarul este un instrument pentru determinarea masei corpurilor. Acesta...

Citeste tot articolul
pestre

Oala sub presiune ofera siguranta in desfasurarea mai rapida a procesulu...

Citeste tot articolul

Abonare la newsletter

3% DISCOUNT la orice comanda la abonarea la newsletter-ul nostru.