Pestre.ro - Produse si Accesorii pentru Gradina si Ferma - Intoarce-te in magazin

Enciclopedia Fitosanitara

Graul – tot ce trebuie sa stii

Publicat pe 03.09.2017 in Enciclopedia Fitosanitara Graul – tot ce trebuie sa stii

Grâul este un termen generic care desemnează mai multe specii aparținând genului Triticum. Acestea sunt plante anuale din familia gramineelor (Poaceae), cultivate în aproape întreaga lume. Graul este cea mai cultivată plantă în lume și a patra cultură mondială ca producție după trestia de zahăr, porumb și orez. Pe locul 2 ca suprafață se află porumbul. În Europa Occidentală și în Orientul Mijlociu, grâul și derivatele sale fac parte din alimentația curentă.

Grâul este originar din Asia de sud-vest. Cele mai vechi dovezi arheologice referitoare la cultivarea grâului au fost descoperite în așa numitul Corn al Abundenței (regiune fertilă în vestul Asiei, care cuprinde teritoriul Siriei, Iordaniei, Turciei, Armeniei și Irakului (de astăzi).

  • Denumire populară: grâu, arnăut, gran, grau de primăvară, grâu de toamnă, grau alb, hulă, leşită
  • Denumire științifică: Triticum vulgare

Grâul este cultivat mai ales ca aliment, dar şi ca plantă medicinală.

         Rădăcina grâului este lungă, frunzele sunt lineare, iar inflorescenţa este un spic compus.

   Fructul grâului este o cariopsă de culoare brună şi formă ovală.

Planta este cultivată şi creşte mai ales în zonele de câmpie şi stepă.

Compoziţie

    Planta conţine: apă, lipide, proteine, glucide, fibre, săruri minerale, calciu, magneziu, sodiu, potasiu, clor, sulf, zinc, fosfor, cobalt, siliciu, iod, vitamina A,  vitamina B, vitamina E, vitamina k, vitamina D, fermenţi.

   Există multe sisteme de clasificare taxonomică a speciilor de grâu.

Acestea se impart dupa sezonul de crestere (grâu de iarnă sau de vară) și după conținutul de gluten.

Grâul de iarnă este însămânțat toamna, fiind îndeosebi cultivat în regiunile mediteraneene și cele temperate.

Grâul de vară suportă cu greu temperaturile scăzute, ca urmare se însămânțează primăvara în țările cu ierni aspre. Aceste specii de grâu au permis Siberiei și Canadei să devină mari producători mondiali de grâu. Grâul dur (T. turgidum var. durum, vezi mai jos) are un conținut mare de gluten și este folosit la fabricarea pastelor alimentare. Este cultivat mai ales în zonele calde și uscate (sudul Europei – Italia, sudul Franței). Grâul comun (Triticum aestivum), de departe cel mai important, este cultivat la latitudini mai ridicate (Canada, Ucraina) și este principala sursă de făină de panificație, folosită la coacerea pâinii. Frecvent în trecut făina de grâu era degradată, prin amestecul semințelor de grâu cu cele de neghină.

Specii de grâu:

  Grâul comun – (Triticum aestivum) Specia hexaploidă cea mai cultivată în lume.

    Einkorn – (T. monococcum) Specie diploidă, există atât în varietăți cultivate cât și în varietăți sălbatice. Una din primele specii de grâu, rar cultivată astăzi.

    Emmer – (T. turgidum var. dicoccum) Specie tetraploidă, cultivată sau sălbatică. În antichitate era foarte cultivată, în zilele noastre mai rar.

Durum sau Grâu arnăut – (T. turgidum var. durum) Forma tetraploidă de grâu cultivată azi.

    Alac Spelt – (T. spelta) – altă specie hexaploidă cultivată pe scară restrânsă.

         Perioada de vegetaţie a grâului de toamnă durează, în condiţiile din ţara noastră, circa 9 luni (270 – 290 zile). In acest interval, de la germinare şi până la maturitate, plantele de grâu trec prin anumite faze (stadii) fenologice, care se recunosc prin schimbările în aspectul exterior al plantelor şi care sunt însoţite de modificări interne în biologia plantei. De regulă este dificil de a delimita strict aceste faze, deoarece, parţial, ele se suprapun, sau se desfăşoară în paralel.

În general, este acceptată împărţirea perioadei de vegetaţie a plantelor de grâu în următoarele faze fenologice:

germinare (răsărire),

înrădăcinare,

înfrăţire,

formarea (alungirea) paiului,

înspicare-înflorire-fecundare,

formarea şi coacerea (maturarea) boabelor.

La rândul lor, fazele prezentate se grupează în etapa (perioada) vegetativă, caracterizată prin dezvoltarea organelor vegetative ale plantelor (de la germinare la înfrăţire) şi etapa generativă (reproductivă) caracterizată prin dezvoltarea inflorescenţei, a florilor şi formarea boabelor (de la începutul alungirii paiului şi până la coacerea deplină).

Principalele elemente privind semanatul graului de primavara sunt urmatoarele:

temperatura minima de incoltire: 1-3 grade C;

perioda de semanat: martie;

boabe germinabile/mp: 400-500;

cantitatea de samanta: 200-250 kg/ha;

distanta intre randuri:12,5 cm;

adancimea de semanat: 4-5cm.

Ce trebuie respectat la semanatul loturilor semincere de grau?

La semanatul loturilor semincere de grau, trebuie riguros respectate recomandarile privind epoca optima, cantitatea de samanta, adancimea de semanat, uniformitatea incorporarii semintelor in sol, intrucat de calitatea semanatului depinde in mare masura nivelul productiei si calitatea semintelor.

Care este perioada optima de semanat in zona I de cultura?

Epoca optima de semanat pentru graul de toamna este in zona I de cultura (sud-est, sud, sud-vest si vestul tarii) intre 1-10 octombrie.

Care este perioada optima de semanat in zonele II, III de cultura?

In zonele a II-a si a III-a de cultura (Moldova, zona colinara din Muntenia, Oltenia si Transilvania) intre 20 septembrie-1 octombrie, date de la care se asigura realizarea sumei temperaturilor necesare (400-600 grade termice) pentru dezvoltarea normala a plantelor pana la aparitia ingheturilor.

Cand se seamana graul de primavara?

Pentru graul de primavara, epoca optima de semanat este primavara cat mai devreme posibil, nu mai tarziu de 15 martie.

Cum se seamana graul?

Loturile semincere de grau Baza (elita) si Certificata 1 (inmultirea I) se insamanteaza la distanta de 6-8 cm intre randuri, iar Prebaza (superelita) la distanta de 10 cm.

Care este norma de semanat pentru graul de toamna?

Pentru graul de toamna se foloseste o norma de 200-250 kg samanta/ha in toate zonele tarii, atat la irigat cat si la neirigat, ceea ce corespunde cu 500-600 boabe germinabile/m2.

Cum se stabileste adancimea de semanat?

Se stabileste in functie de tipul si textura solului, aprovizionarea cu apa la semanat, zona ecologica si soiul cultivat.

Care este adancimea de semanat recomandata?

In general se recomanda adancimea de semanat de 4-6 cm in cadrul careia se insamanteaza la limita minima pe solurile grele si mijlocii, in araturi asezate, iar la limita superioara de adancime pe soluri usoare si mijlocii, in conditii cand stratul superficial este uscat si afanat.

De ce trebuie respectata adancimea recomandata de semanat?

     Adancimea de semanat recomandata permite o rasarire rapida si uniforma, dezvoltarea mai viguroasa a plantelor, formarea nodului de infratire la adancimea corespunzatoare, ceea ce va contribui la o buna rezistenta la ger a plantelor.

Lucrarile de ingrijire

Frecvent cantitatea de apa pe care semintele de grau o au la dispozitie in sol este insuficienta pentru rasarire si impune tavalugirea semanaturii cu tavalugul inelar care asigura o rasarire de peste 90%. Daca solul din jurul semintei este prea uscat lucrarea este daunatoare intrucat prin indesarea solului nivelul apei la seminte se poate ridica numai pana la nivelul critic al germinatiei situatie in care unele seminte mucegaiesc.

Descaltarea (dezradacinarea ) plantelor la iesirea din iarna datorita inghetului si dezghetului repetat duce la ruperea radacinilor si la dezgolirea nodului de infratire si se previne prin tavalugirea semanaturilor cu tavalugul neted( cand solul este zvantat).

Pe teritoriul tarii noastre cresc in cultura de grau diferite specii de buruieni care fara combatere produc pagube cuprinse intre 10-20% si chiar 60-80% din recolta.

Metoda cea mai eficace a combaterii de buruieni din cultura de grau este combaterea integrata. Rolul cel mai important in acest sistem il au asolamentul si lucrarile solului. Combaterea directa in cultura graului se face in prezent cu erbicide simple sau combinate.

Tratamentul  cu erbicidele: cu 2,4 D , Premiat , Lancelot Super   incepe cand temperatura aerului este de 8-10 0 C cu tendinta de crestere in ziua inceperii tratamentului. Graul nu este afectat de aceste erbicide pana la inceputul formarii celui de-al doilea internod, iar buruienile au cea mai mare sensibilitate la aceste erbicide in faza de rozeta.

Graul reactioneaza pozitiv la apa de irigat aducand sporuri de productie de 20-25 %. Cea mai eficienta udare a graului este considerata udarea de rasarire. De cele mai multe ori in primavara se aplica graului de toamna o singura udare si numai in anii foarte secetosi se administreaza si o a doua udare, dar momentul administrarii ei nu trebuie sa depaseasca faza de burduf pentru ase evita aparitia bolilor spicului si caderea plantelor.

Erbicide recomandate in faza de burduf:

Helmstar 75WG,

Attribut SG 70,

Mustang

Buctril Uniersal

Tratamentul impotriva bolilor ce se instaleaza pe tulpini, spice, frunze conduce la importante sporuri de productie 800-1100 Kg/Ha.

   Cu primul tratament realizat in faza de infratire se limiteaza o serie de boli ca : fainarea, ruginile, bolile coletului.

Al doilea tratament in faza de burduf limiteaza atacul la fainare, rugina, septorioza.

grau

Al treilea tratament care se administreaza la aparitia spicului care limiteaza atacul la fuzarioza si innegrire.

-masurile chimice – constau in efectuarea corecta a tratamentelor de samanta cu fungicide omologate, iar la aparitia primelor simptome vizibile ale fainariii aplicarea produselor: Topsin 70WDC Thiovit Jet 80 WGBravo 500 SC,  Tebur 250 EW.

graul graul

RECOLTAREA

Constituie un proces complex care se cere a se efctua in cel mai scurt timp si fara pierderi. La recoltare se practica doua metode : recoltarea directa si recoltarea divizata.

Recoltarea directa  se efectueaza cu combina si se cere a fi indeplinite urmatoarele conditii :

lanul sa fie in faza de coacere deplina ;

cultura sa fie cat mai putin imburuienata ;

plantele sa nu fie cazute;

vremea sa fie calda si insorita.

In zonele uscate durata optima de recoltare a graului este de 5-6 zile ,iar in cele mai umede de 6-8 zile.

Recoltarea divizata apare in general ca necesara in zonele mai umede, in anii ploiosi, in culturile imburuienate sau cu coacere neuniforma.

Acţiune

Grâul are calităţi mineralizante, tonice, diuretice şi antiinflamatorii.

Indicaţii terapeutice

Sub formă de grâu încolţit, tărâţe de grâu sau grâu fiert se recomandă   pentru boli hepatice, renale, boli gastrointestinale, hipovitaminoze, stări febrile, afectiuni cronice degenerative, dispepsie, acnee, tuse, afectiuni cardiace, obezitate, sterilitate şi afecţiuni endocrine.

Sub formă de cataplasmă, compresă, băi sau spălături locale, se recomandă pentru tratamentul impetigo, panariţiu, abcese cutanate, arsuri, eritem, eczeme, hemoroizi, erizipel, psoriazis, prurit, boli reumatice, inflamaţii cutanate, hemoroizi etc.

În scop fitoterapeutic se utilizează fructul (boabele).

La început, boabele de grâu se pare că erau consumate crude, mai apoi fiind prăjite sau fierte în apă, sau sub formă de turte, făcute din făina grosieră rezultată prin măcinarea lor între două pietre. Grâul se impune ca aliment de bază în cultura occidentală, fiind prezent în mesele zilnice sub formă de pâine, griș, paste făinoase, produse de patiserie, biscuiți, etc.

Despre autor

Otilia Dovancescu

Agronom, cu experienta de 20 ani in tratamente fitosanitare, in pomicultura, cultura mare, viticultura.

Este un comentariu la acest articol

am realizat 9300 kg la ha pe 20 de ha.

Scris de ionescu valentin pe 06.03.2018

Adauga un comentariu

Articole asemanatoare

pestre

In ultima perioada  se vorbeste tot mai mult de stresul termic la culturi, care este cauzat de schimbaril...

Citeste tot articolul
pestre

Cine sunt dusmanii agricultorilor?   Identificarea, prevenirea si combat...

Citeste tot articolul
pestre

Mozaicul comun al fasolei Este cea mai păgubitoare dintre virozele fasolei, întâlnindu-se frecven...

Citeste tot articolul