Bio

Fainarea

Autor: Otilia Dovancescu | Publicat pe 16.05.2017, actualizat la 17.05.2019, in Bio Fainarea

Fainarea (Erysiphe graminis ),  reprezinta una dintre cele mai cunoscute boli foliare ale cerealelor paioase si poate produce scaderi de productie de pana la 20%. Temperaturile de peste 10°C, umiditatea ridicata a aerului, roua, densitatile ridicate, fertilizarile excesive cu azot, precum si cultivarea soiurilor sensibile, reprezinta factorii determinanti ai aparitiei si dezvoltarii epidemiilor de fainare. Vremea insorita insotita de temperaturi ridicate si fara precipitatii, opresc evolutia micozei.

Fainarea poate aparea inca din toamna pe fondul temperaturilor si umiditatii atmosferice ridicate. Simptomele bolii constau in aparitia unei pasle miceliene de culoare alb-galbuie si prafoasa, de unde si denumire populara a bolii “fainare”.

Masurile de prevenire si combatere recomandate sunt:

-masurile profilactice – constau in intocmirea unui asolament corespunzator, evitarea monoculturii, efectuarea unor araturi adanci, distrugerea resturilor vegetale, a florei spontane, respectarea densitatilor de semanat, precum si aplicarea ingrasamintelor azotoase fractionat;

Produse recomandate

-masurile chimice – constau in efectuarea corecta a tratamentelor de samanta cu fungicide omologate, iar la aparitia primelor simptome vizibile ale fainariii aplicarea produselor: Topsin 70WDC Thiovit Jet 80 WGBravo 500 SC,  Tebur 250 EW.

Fainarea graului

In tara noastra toate culturile de grau sunt mai mult sau mai putin atacate in fiecare an de aceasta boala care, prin frecventa si intensitatea sa poate produce pagube in mod constant intre 3-4 % dar, in conditii de favorabilitate maxima pentru evolutia agentului patogen pierderile de recolta pot fi de 20-25 %.

Simptome – in toamna pe frunze pot sa apara pete albe, pasloase, de marimi variabile, ce pot fi semnalate pe ambele fete ale limbului. In primavara, atacul se extinde, petele albe putand fi semnalate pe frunzele din etajele superioare, pe tecile frunzelor, pe paie si chiar pe spice. Sub pasla alba a ciupercii, tesuturile frunzelor se ingalbenesc apoi devin brune.

Petele albe capata in scurt timp un aspect prafos, fainos, apoi devin de culoare cenusie deoarece spre sfarsitul viabilitatii tesuturilor parazitate, in pasla ciupercii apar mici puncte negre.

Transmitere-raspandire –  in cursul perioadei de vegetatie ciuperca se raspandeste prin intermediul sporilor ce germineaza la temperature de 3-31 0C, cu optimum de 14-17 0C si in conditii de umiditate 95 %, la suprafata organelor. in timpul iernii ciuperca rezista pe frunza ca parazita pina in primavara cand, vor aparea noi generatii de spori. Sporii formati tarziu in vara produc infectii pe frunzele graului aparut ca samulastra, iar sporii de pe aceste plante vor infecta noile culturi abia rasarite in toamna. Infectarea graului in toamna, se poate produce si prin sporii din organele de rezistenta care au aparut esalonat in cursul vegetatiei, mai intai pe frunzele bazale apoi pe tecile frunzelor sau chiar pe spice. O parte dintre organele de rezistenta vor elimina sporii (ascosporii) chiar in primavara.

Gradul de atac produs de aceasta ciuperca este influentat de o serie de factori agrotehnici, de specializarea agentului patogen si de rezistenta soiurilor. Epocile timpurii de semanat, cantitatile mari de ingrasaminte pe baza de azot, dublate de o desime mare a plantelor si buruienilor, creeaza conditii de maxima favorabilitate pentru evolutia agentului patogen.

Dintre soiurile de grau omologate ca rezistente se prezinta numai Turda 81, Dropia si Prospect, iar Transilvania 1,  Lovrin 34, Delia, Pandur sunt sensibile la fainare.

  

Prevenire si combatere. In cadrul luptei integrate pentru a preveni cultura graului de atacul acestei ciuperci se impune dezmiristirea sau aratura adanca pentru a distruge resturile vegetale ce au fructificatii de rezistenta si pentru a evita aparitia samulastrei. Se vor cultiva numai soiuri rezistente si in cazul in care PED – pragul economic de daunare (25 pete pe ultimele 3 frunze) este depasit, se vor efectua tratamente cu produsele mai sus mentionate.

Fainarea orzului

Boala este produsa de o forma specializata a ciupercii ce produce si fainarea graului. Atacul pe orz este insa mult mai pagubitor, intrucat masa foliara ce poate fi infectata este mult mai mare.

Simptome. Fainarea produce pe frunzele de orz si orzoaica pete albe pasloase ca si la grau dar suprafata afectata este mult mai mare, petele se pot uni si frunza poate fi distrusa in intregime.

Transmitere-raspandire. Este aceeasi ca si la fainarea graului.

Produse recomandate

Prevenire si combatere. Masurile de prevenire si combatere sunt aceleasi ca cele descrise la fainarea graului. Dintre soiurile cultivate, soiurile Orizont, Liliana si Precoce sunt mijlociu de rezistente la aceasta micoza, in timp ce soiurile Miraj, Sonora, Productiv si Adi sunt sensibile la fainare. Soiurile de orzoaica Jubileu, Stindard si Suceava-3 sunt mijlociu de rezistente. Tratamentele efectuate in cursul perioadei de vegetatie se vor face la depasirea pragului economic de daunare (PED), cu aceleasi produse recomandate la fainarea graului.

FAINAREA MARULUI

La inceputul dezmuguritului, mugurii florali si vegetativi se acopera cu o pasla pulverulenta, alba cu textura de faina, ce in timp capata o culoare rosiatica .

Mugurii infestati se usuca si cad.

Florile atacate au petale alungite, de culoare verzuie, sterile, se usuca si cad. Atacul poate afecta in procent de  95 % .

Frunzele afectate nu se mai dezvolta, se deformeaza, se indoaie, capatand  forma unei copai, sunt casante, se brunifica si cad.

Lastarii atacati sunt acoperiti cu o pasla alb – gri, nu se dezvolta suficient, pe perioada iernii ingheata, ducand la uscarea pomului.

Fructele sunt rar afectate, prezinta crapaturi  asemanatoare celor de la rapan, in interiorul lor fiind prezenta o pasla de culoare alb – gri.

01_fainarea_marului  fainare mar

COMBATEREA FAINARII LA MAR:

In perioada de vegetatie: BUMPER 250 EC, SCORE  250 EC, TOPSIN 70 WDG, TOPAS 100 EC, THIOVIT JET 80 WG, , SYSTHANE FORTE, CLARINET.

FAINAREA PIERSICULUI SI NECTARINULUI

Frunzele afectate raman mici, se rasucesc sub forma de copaie, se brunifica si cad.

Lastarii tineri prezinta  o pasla albicioasa, raman debili, se vestejesc, in timpul verii se usuca.

 Fructele  se deformeaza, capata pete maronii cu aspect de miceliu ,  crapa, au gust amarui.

fainarea-piersicului    fainarea-piersicului-1

COMBATEREA FAINARII LA PIERSIC SI NECTARIN:

In perioada de repaus vegetativ: POLISULFURA DE BARIU 6%.

In perioada de vegetatie: KARATHANE GOLD 350 EC, SCORE 250 EC, TOPSIN 70 WDG.

FAINAREA VITEI – DE – VIE

Lastarii tineri afectati sunt slab dezvoltati, au pete albicioase, pulverulente; lastarii lemnificati prezinta pete brun – roscate.

Frunzele afectate se incretesc, nu se dezvolta, au o pasla albicioasa se indoaie in forma de copaie, formeaza pete  de culoare alb-gri pe ambele fete, in timp se usuca si raman prinse de coarde.

Florile afectate se brunifica si se usuca.

Ciorchinii sunt afectati in toate stadiile de dezvoltare, se acopera cu o pasla albicioasa, pielita bobului crapa, se scurge sucul, samburii se usuca. Cand atacul este puternic se simte un miros de mucegai.

plasmopara     fainare vita-de-vie

COMBATEREA FAINARII VITEI – DE – VIE:

In perioada de repaus vegetativ: ZEAMA SULFOCALCICA.

In perioada de vegetatie: KARATHANE GOLD 350 EC, THIOVIT JET 80 WG, TOPSIN 70 WDG, TOSAS 100 EC, SYSTHANE FORTE.

Despre autor

Otilia Dovancescu

Agronom, cu experienta de 20 ani in tratamente fitosanitare, in pomicultura, cultura mare, viticultura.

Sunt 0 comentarii la acest articol

Nu exista comentarii

Adauga un comentariu

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Abonare la newsletter

3% DISCOUNT la orice comanda la abonarea la newsletter-ul nostru.