Pestre.ro - Produse si Accesorii pentru Gradina si Ferma - Intoarce-te in magazin

Cum se face

Cultura de rapita – cand si cum se cultiva, soiuri si tratamente

Publicat pe 16.08.2017 in Cum se face Cultura de rapita – cand si cum se cultiva, soiuri si tratamente

Rapita este o planta anuala sau bienala. Exista numeroase soiuri de rapita. Dintre acestea, unele sunt recomandate pentru culturile de toamna si altele pentru culturile de primavara.

  1. Despre rapita
    1. Ce este rapita
    2. Utilizarea rapitei
      1. Utilizare in alimentatie a uleiului de rapita. Proprietatile uleiului de rapita
      2. Utilizarea ca biocombustibil a rapitei
      3. Utilizarea rapitei ca furaj
    3. Soiuri de rapita
      1. Soiuri recomandate pentru culturile de toamna
      2. Soiuri recomandate pentru culturile de primavara
  2. Cultivarea rapitei
    1. Zonele propice cultivarii rapitei
    2. Perioada propice semanarii rapitei
    3. Culturi de rotatie propice rapitei
    4. Pregatirea solului pentru cultivarea rapitei
      1. Fertilizarea solului inainte de plantarea rapitei
    5. Cum se planteaza rapita
      1. Alegerea semintelor de rapita pentru semanat
      2. Cantitatea de samanta necesara pentru cultivarea rapitei
      3. Distanta dintre randurile culturii de rapita
    6. Polenizarea rapitei
    7. Lucrari de intretinere pentru rapita
    8. Tratarea rapitei impotriva bolilor si daunatorilor
    9. Combaterea buruienilor in culturile de rapita
    10. Recoltarea rapitei
      1. Identificarea unei culturi ajunse la maturitate
      2. Perioada optima pentru recoltarea rapitei
    11. Depozitarea optima a rapitei recoltate
    12. Factorii de risc in cultivarea rapitei
    13. Folosirea hibrizilor in cultivarea rapitei

    Despre rapita

    Rapita poate fi folosita atat in alimentatie, cat si ca biocombustibil, fiind o planta foarte buna pentru producerea de miere. In cultura rapitei foarte importanta este rotirea culturilor, dar si alegerea culturilor premergatoare. Foarte cautata, rapita da un randament bun si din punct de vedere al productiei, si din punct de vedere al investitiei.

    Ce este rapita

    Rapita – Brassica napus oleifera și Brassica rapa oleifera – face parte din familia cruciferelor Brassicaceae. Are flori galbene si o tulpina lunga, subtire si ramificata.

    Rapita a castigat tot mai mult teren in Romania ultimului deceniu. Si asta pentru ca din ea se poate produce atat ulei de cea mai buna calitate, cat si biodiesel, un combustibil din ce in ce mai cautat. Ultimele tehnologii de cultivare in domeniu, dar si aparitia hibrizilor permit cultivarea ei cu succes si in conditiile climaterice de la noi din tara.

    Utilizarea rapitei

    Rapita se foloseste in industria alimentara, in producerea de biodisel sau ca nutret, pentru hrana animalelor.

    Utilizare in alimentatie a uleiului de rapita. Proprietatile uleiului de rapita

    Semintele de rapita contin ulei in proportie de 42-48%, ulilizat in prepararea uleiurilor extravirgine, dar si la producerea margarinelor.

    Uleiul de rapita este considerat un aliment extrem de sanatos. Consumat cu regularitate, acesta poate avea un efect antiinflamator asupra vaselor de sange. Totodata, uleiul de rapita are un rol dovedit si in buna functionare a creierului, dar contribuie si la scaderea hipertensiunii sau a nivelului de colesterol. Este recomandat si in prevenirea formarii cheagurilor de sange pe artere si diminueaza riscul dezvoltarii unor boli cardiovasculare.

    Utilizare in alimentatie a uleiului de rapita. Proprietatile uleiului de rapita

    Utilizarea ca biocombustibil a rapitei

    Industria biodiesel este in continua dezvoltare si a cunoscut un boom odata cu nevoia dezvoltarii unor surse de energie eco, care sa nu afecteze mediul inconjurator. Tocmai de aceea, a ajuns sa prelucreze aproape jumatate din cantitatea totala de ulei de rapita produs in Europa. Biodieselul rezultat din rapita este un combustibil mai ieftin decat motorina. Fiind biodegradabil, acesta ajuta la limitarea poluarii atmosferice.

    Utilizarea rapitei ca furaj

    O sursa excelenta de proteine pentru animale sunt chiar resturile de rapita care rezulta dupa presarea semintelor. Insa planta poate fi utilizata si ca nutret verde. Din 100 de kilograme de rapita, se pot obtine pana la 30-35 de kilograme de ulei si 50-55 de kilograme de sroturi.

    Soiuri de rapita

    In catalogul oficial in care sunt contabilizate toate soiurile de plante care cresc sau sunt cultivate in Romania sunt inregistrate nu mai putin de 24 de soiuri de rapita. Dintre toate soiurile, hibrizii sunt cei preferati de agicultori, avand o rezistenta ridicata la seceta. In plus, hibrizii raspund mai eficient si la tratamente. Pe piata din Romania se gasesc zeci de hibrizi de rapita.

    Soiuri recomandate pentru culturile de toamna

    Rapita de primavara este cultivata doar pe suprafete foarte mici in Romania. Agricultorii prefera rapita de toamna, adaptata perfect conditiilor de clima de la noi din tara. Cei mai folositi sunt hibrizii Dinasty, Sitro si Exocet, cu productii medii de 4,4 tone pe hectar. Asta inseamna cu 20-23% mai mult fata de soiurile si hibrizii aflati in cultura.

    Alti hibrizi adaptati perfect conditiilor climaterice din Romania sunt Exagone, Safran, Neptune, Karibik, Artist, Betty, Astrid si Ilia.

    Soiuri recomandate pentru culturile de toamna

    Soiuri recomandate pentru culturile de primavara

    Soiurile de rapita de primavara mentionate in catalogul oficial sunt Bolero, Heros, Hunter, Lambada, Olga si Star. Acestea nu sunt foarte utilizate de fermierii romani, insa reprezinta o solutie daca nu ati apucat sa semanati toamna.

    Cultivarea rapitei

    Rapita s-a cultivat pe suprafete mari in Romania inca dinaintea Primului Razboi Mondial, dar si in perioada interbelica, arata cartiagricole.ro. In anul 1913, in tara noastra existau peste 80.000 de hectare cultivate cu rapita. In anul 1930, productia a scazut la aproximativ 77.000 de hectare. Al Doilea Razboi Mondial a afectat dramatic culturile de rapita. Productia a sarit de 20.000 de hectare abia in anul 1953.

    Mult mai bine stau lucrurile in prezent. Potrivit economica.net, in 2017, suprafata cultivata cu rapita in Romania a depasit 460.000 de hectare.

    Zonele propice cultivarii rapitei

    Zonele perfecte pentru cultivarea rapitei sunt cele in care cad anual intre 450 si 650 mm precipitatii. De preferat, temperatura anuala medie ar trebui sa se situeze intre 7 si 10 grade Celsius. Pentru o productie optima, iernile nu ar trebui sa fie geroase, insa este de preferat ca solul sa fie acoperit cu un strat suficient de gros de zapada.

    Cat despre solul in care este cultivata rapita, este de preferat ca acesta sa fie din seria cernoziomurilor sau din cea a solurilor brun roscate. Terenurile aluviale si reavene sunt de preferat pentru culturile de rapita.

    Zonele din Romania care indeplinesc conditiile descrise mai sus sunt situate in campiile din Banat si Crisana, in centrul Transilvaniei, in regiunile de silvostepa din sudul tarii, dar si in partea de sud a luncii Siretului.

    Zonele propice cultivarii rapitei

    Perioada propice semanarii rapitei

    Perioada propice semanarii rapitei este 5-15 septembrie, pentru sudul tarii, si 10 septembrie pentru restul teritoriului. Cat despre rapita de primavara, semanatul acesteia se face timpuriu, in prima urgenta.

    Culturi de rotatie propice rapitei

    Culturile care elibereaza terenul timpuriu sunt cele mai potrivite ca plante premergatoare culturilor de rapita. Includem aici: graul, orzul, cartofii timpurii, leguminoasele boabe precum mazarea, borceagul de toamna sau trifoiul rosu.

    Rapita de primavara se poate cultiva si dupa recolte care se strang mai tarziu, precum cele de porumb, sfecla de zahar sau cartofi.

    Rapita poate fi cultivata pe acelasi teren cu pauze de trei ani intre culturi, fiind o buna premergatoare pentru majoritatea plantelor.

    Pregatirea solului pentru cultivarea rapitei

    Primul pas in pregatirea solului pentru o cultura de rapita este aratura. Aceasta se realizeaza la 18-20 de centimetri dupa pajisti sau 20-22 de centimetri dupa trifoi.

    Aratura trebuie urmata de discuire. Aceasta se face cat inca solul este reavan. Urmeaza pregatirea patului germinativ, care se realizeaza cu ajutorul unor lucrari repetate cu grapa cu discuri.

    Daca rapita urmeaza sa fie cultivata intr-o toamna secetoasa sau pe un sol argilos, este utila si tavalugirea, cu ajutorul unui tavalug inelar, care se realizeaza inainte si dupa semanat.

    Fertilizarea solului inainte de plantarea rapitei

    Culturile de rapita consuma mult fosfor. Tocmai de aceea, specialistii recomanda fertilizarea solului inainte de semanat, pe solurile sarace in fosfor fiind necesare chiar si aplicarea de ingrasaminte inainte de aratura.

    Trebuie sa aveti in vedere si ca 1.000 de kilograme de seminte de rapita au nevoie de: 50-60 kg N, 30-60 kg P2O5, 40-50 kg K2O, 50-60 kg calciu si 20-30 kg sulf. In plus, trebuie sa le asigurati cantitati suficiente de microelemente.

    Cum se planteaza rapita

    Rapita este o planta usor de cultivat, insa plantarea acesteia trebuie sa respecte niste reguli stricte, pe care le vom detalia in cele ce urmeaza.

    Alegerea semintelor de rapita pentru semanat

    Pentru ca semintele de rapita isi pierd rapid capacitatile germinative, se recomanda folosirea la semanat a materialului recoltat chiar in acelasi an. Semintele pe care le folositi trebuie sa aiba luciu, culoare si un MMB (masa a 1.000 de boabe) cuprins intre 3,5 si 5,6 grame.

    Semintele trebuie sa indeplineasca si niste conditii de calitate, si anume: o puritate de minimum 95% si o germinatie cuprinsa intre 85 si 90%.

    Specialistii recomanda folosirea semintelor tratate cu produse pentru protectia plantelor omologate. Materialul folosit la semanat trebuie sa fie liber de ovaz salbatic sau cuscuta si sa aiba maximum o samanata de ridiche salbatica la o proba de 10 grame.

    Cantitatea de samanta necesara pentru cultivarea rapitei

    Necesarul de samanta depinde de calitatea pregatirii patului germinativ, de textura si umiditatea solului. In general trebuie semanata o cantitate cuprinsa intre 8 si 15 kilograme de seminte per hectar.

    Distanta dintre randurile culturii de rapita

    Luand in considerare conditiile din tara noastra, specialistii in agricultura recomanda semanarea rapitei la o distanta cuprinsa intre 12,5 si 25 de centimetri intre randuri.

    Polenizarea rapitei

    Cel mai bun polenizator pentru culturile de rapita sunt albinele. In Romania exista, din fericire, un echilibru stabil intre numarul de albine si numarul culturilor de rapita.

    Rapita infloreste in luna aprilie, iar florile dureaza aproximativ o luna, timp in care atrag albinele prin miros de la distante de pana la 4 kilometri si produc o cantitate mare de polen.

    Mierea de rapita este foarte apreciata, avand o dulceata pregnanta, care nu schimba gustul alimentelor sau al bauturilor la care este adaugata.

    Polenizarea rapitei om camp

    Lucrari de intretinere pentru rapita

    Lucrarile de intretinere a culturilor de rapita includ: completarea patului germinativ, combaterea buruienilor, a bolilor si a daunatorilor.

    Dupa semanat sunt necesare si tavalugirea solului si eliminarea excesului de umiditate, urmate de irigare si fertilizare.

    Tratarea rapitei impotriva bolilor si daunatorilor

    Alternarioza – atacul de alternarioza poate evolua pe toate organele plantelor si pe intreg ciclul de vegetatie. Sunt afectate frunzele din etajul inferior. Pentru prevenire si combatere se poate utiliza Mystic 250 EC, la o doză de 0,5 l/ha.

    Putregaiul cenusiu al rapitei – poate sa apara pe toate organele aeriene ale plantei, deseori pe inflorescente sau chiar pe silicve. Zona atacata prezinta la inceput simptome de decolorare, apoi se acopera de un mucegai cenusiu. Combatere: evitarea densitatilor prea mari, evitarea ranirii mecanice a plantelor, aplicarea faziala a azotului, controlul chimic cu fungicide.

    Hernia radacinilor – plantele atacate raman mici, cu frunzele inrosite. Plantele avansate in vegetatie prezinta nanism, au frunzele de culoare albastra-verzuie si se smulg usor. Pe radacini apar ingrosari si umflaturi. Boala este frecventa pe terenurile acide si cu exces de umiditate.

    Putregaiul negru al rapitei – poate afecta cultura pe intreg ciclul de vegetatie, incepand cu faza cotiledonala. Ataca toate organele plantelor, inclusiv coletul si radacina. Plantele afectate pot prezenta simptome de inrosire accentuata a frunzelor, fenomene de nanism si de maturare precoce. La atac puternic se brunifica si putrezesc. Caracteristice sunt simptomele de frangere a plantelor la nivelul coletului sau al ramificatiilor atacate.

    Boala petelor albe – afecteaza toate organele plantelor, dar cel mai caracteristic si periculos este atacul pe silicve.

    Principali daunatori ai rapitei sunt:

            • Musca radacinilor de varza – larva;
            • Gandacul polenului;
            • Tantarusul silicvelor;
            • Purecele de pamant;
            • Fluturele alb ar verzei – omida;
            • Gargarita semintelor.

    Pentru prevenirea atacurilor si combatere se pot folosi insecticide: Karate Zeon, Nuprid 200SC, Biscaya, Actara, Mospilan, Cyperguard, Kaiso Sorbie, Fastac, Decis Mega.

    Combaterea buruienilor in culturile de rapita

    Pentru distrugerea buruienilor din cultura de rapita se pot folosi urmatoarele erbicide postemergent: Agil 100 EC – 0,5 l/ha, Lontrel – 0,3-0,5 l/ha, Pantera 40 EC – 0,75 l/ha, Leopard 5 EC- 0,7 l/ha, Select super – 0,8 l/ha.

    Recoltarea rapitei

    Pentru diminuarea pierderilor, recoltarea rapitei trebuie sa urmeze reguli stricte, pe care le vom detalia in cele ce urmeaza.

    Identificarea unei culturi ajunse la maturitate

    Recoltarea rapitei se face atunci cand umiditatea semintelor atinge in jur de 16%. Plantele trebuie sa fie aplecate, intreg lanul avand o culoare galben-ruginie. In acest moment, tecile vor fi galbene-liliachii. Pe majoritatea semintelor veti putea observa usor un punct cafeniu.

    Perioada optima pentru recoltarea rapitei

    Recoltatul nu trebuie facut in perioada de arsita maxima. Este de preferat ca racoltatea culturilor de rapita sa se realizeze dimineata devreme, seara tarziu sau chiar in timpul noptii.

    Dupa ce au fost recoltate, semintele vor fi curatate de impuritati imediat si trecute prin uscator, care le va reduce gradul de umiditate la numai 10%.

    Depozitarea optima a rapitei recoltate

    Daca nu ati realizat uscarea artificiala a semintelor, acestea trebuie depozitate in magazii sau soproane. La inceput vor fi asezate intr-un strat subtire, de maximum 5-10 centimetri, care va fi lopatat de mai multe ori pe zi, pana cand umiditatea semintelor va scadea la 10%.

    Tot pentru a realiza procesul de uscare, semintele pot fi tinute si pe prelate, in straturi subtiri si expuse la soare.

    Factorii de risc in cultivarea rapitei

    Daca semanatul se face intr-o perioada secetoasa, acesta va duce la rasarirea neuniforma sau la intarzierea rasaritului. Productia este in pericol in aceasta situatie, pentru ca rasaritul cu intarziere expune cultura la ingheturi timpurii de toamna sau la cele din timpul iernii.

    In Romania, pagubele cele mai insemnate sunt provocate de alternari dese intre perioade de inghet si dezghet, care au loc mai ales catre primavara.

    Folosirea hibrizilor in cultivarea rapitei

    Hibrizii sunt preferati altor soiuri de rapita, pentru ca rezista mai bine la secreta si arsita. In plus, acestia utilizeaza mai eficient nutrientii, in special azotul.

    In conditii de stres, hibrizii de rapita au o vigoare mult mai puternica, depasind ca performanta soiurile simple. Aceasta vigoare se traduce prin: un sistem radicular mai puternic, rezistenta mai buna la iernare si adaptare mai buna la factorii de mediu, putand fi cultivati in conditii variate de clima.

    Culturile de rapita sunt usor de intretinut, dand un randament bun si din punct de vedere al productiei, si din punct de vedere al profitului. Acestea au devenit foarte populare in Romania, dar si in Europa, fiind apreciate mai ales pentru ca uleiul de rapita poate fi transformat usor in biocombustibil.

    Sursă foto: Shutterstock.com

Despre autor

Adrian Dogaru

De 7 ani in Agribusiness, pasionat de tot ce e nou in materie de plante, protectia plantelor precum si a echipamentelor cu ajutorul carora se intretin. Convins de impactul viitor al tehnologiei digitale si nu numai in acest domeniu.

Sunt 0 comentarii la acest articol

Nu exista comentarii

Adauga un comentariu

Articole asemanatoare

pestre Cand si cum plantam bulbii de toamna

Lucrarile de primavara incep inca din toamna, in gradina - mai exact, in perio...

Citeste tot articolul
pestre despicatul lemnelor si uscarea lemnelor de foc

Cand vine vorba de pregatirea lemnelor de foc trebuie sa luam in calcul cateva...

Citeste tot articolul