Casa si gradina


Warning: Use of undefined constant simple_breadcrumb - assumed 'simple_breadcrumb' (this will throw an Error in a future version of PHP) in /home/pestre/public_html/blog/wp-content/themes/pestre/single.php on line 18

Cultura de mur – plantare, intretinere si recoltare

Autor: Dana Lazareanu | Publicat pe 27.03.2018, actualizat la 27.11.2018, in Casa si gradina Cultura de mur – plantare, intretinere si recoltare

Murul este un arbust  peren ce face parte din familia Rosaceae. Originar din Orientul Mijlociu, Africa de Nord si America de Nord, murul este una din cele mai vechi plante medicinale, inca de pe vremea lui Hipocrate.  In prezent, murul se gaseste in peste 100 de specii si 1000 de varietati hibride.

Murul este cultivat pentru fructele sale care pot fi consumate sub diferite forme, proaspete sau prelucrate, gemuri, siropuri, peltea, etc.

Continutul ridicat in vitamin C si A, in acizi organici, saruri minerale si pigmenti antocianici, asigura murului o importanta alimentara si economica deosebita.

Cultura murului – Generalitati

    1. Cerintele murului fata de factorii de mediu
    2. Sistemul de soiuri
    3. Materialul saditor

Tehnologii de infiintare si intretinere pana la intrarea pe rod

    1. Particularitati privind organizarea si pregatirea terenului
    2. Sisteme de cultura
    3. Sisteme de sustinere
    4. Particularitati de plantare
    5. Intretinerea solului
    6. Tehnica formarii fructelor

Tehnologii de intretinere a plantatiilor dupa intrarea pe rod

    1. Sisteme de intretinere a solului
    2. Tehnica fertilizarii plantatiilor
    3. Tehnica irigarii plantatiilor
    4. Particularitati privind taierile de intretinere si fructificare
    5. Protejarea murului peste iarna

Boli si daunatori la mur

    1. Bolile murului
    2. Daunatorii murului

Recoltarea murelor

Cultura murului – Generalitati

Cerintele murului fata de factorii de mediu

Murele se gasesc in diferite forme, cu spini sau fara spini. Soiurile fara ghimpi, sunt sensibile la temperaturile de -15 grade C inregistrate in timpul iernii, spre deosebire de soiurile cu ghimpi care suporta temperaturi de -25 grade C, ceea ce confera acestei specii o adaptare la conditiile tarii noastre si o mai mare amplitudine ecologica.

Produse recomandate

Alun tufa

21,56 lei

25,36 lei (-3,8 lei)

Detalii produs
Alun Turcesc

29,24 lei

34,40 lei (-5,16 lei)

Detalii produs
Arbore Castan comestibil

27,08 lei

31,86 lei (-4,78 lei)

Detalii produs

Arbustul de mur are cerinte foarte mari fata de apa, in special in perioada de formare, crestere si maturare a fructelor. Daca aportul de apa este insuficient murele nu se mai dezvolta, raman mici si nu ajung la maturare. Insa, pe de alta parte, nu suporta nici excesul de apa din sol.

Astfel ca, murul se poate cultiva pe soluri semi-grele, argilo-nisipoase, avand o toleranta scazuta fata de continutul de saruri din sol.

Sistemul de soiuri

In cultura se gasesc soiuri de mur mai mult sau mai putin rezistente la conditiile de mediu.

Soiuri de mur cu ghimpi:

  • DAR 8 DAR 24 OREST DARROW FELIX
  • KITTATINNY
  • LAWTON WILSON’S EARLY
  • COMANCHE
  • CHEROKEE.

Soiuri de mur fara ghimpi:

  • THORNFREE
  • LOGANBERRY
  • SMOOTHSTEM
  • THORNFREE
  • THORNLESS EVERGREEN
  • HULL THORNLESS

Dupa habitusul plantelor soiurile se clasifica in 3 grupe:

  • cu port erect: Darrow, Comanchee, Wilson’s Early;
  • cu port semierect: Hull Thornless, Black Satin, Loganberry;
  • cu port repent: Thornfree, Thornless, Evergrun (necesită susţinere pe spalieri).

Darrow

Soiul de mur Darrow, originar din America, este cultivat pentru rezistenta la ger, cresterea erecta a tulpinilor, timpurietatea maturarii fructelor.

Acest soi de mur viguros, are ghimpi mici-mijlocii, toleranta la boli, insa, se infecteaza rapid cu virusul ingalbenirii frunzelor.

Fructele acestui soi de mur au 6 grame, sunt rotund-conice, de culoare neagra lucioasa la maturare deplina si mata la supra-maturare, cu rezistenta mijlocie la transport.

mur

Maturarea fructelor de mur are loc la jumatatea lunii iunie, cu o productivitate mijlocie.

Mur Orkan

Soiul de mur Orkan a fost obtinut din incrucisarea soiurilor Black Satin si Tornfree la Institutul de Cercetari din Polonia. Acesta este un soi nou inregistrat in 1994, care se comporta bine in conditiile climatice din Romania, fiind rezistent la inghet, provenind dintr-o zona nordica mai rece.

Produse recomandate

Arbust Catina Serpeni

23,77 lei

27,96 lei (-4,19 lei)

Detalii produs
Arbust fructifer Catina Askola

29,24 lei

34,40 lei (-5,16 lei)

Detalii produs

Arbustul are crestere viguroasa rapida, formeaza lastari lungi (2,5-3 m), grosi, rigizi, cu tendinta de arcuire spre varf. Soiul de mur Orkan necesita sustinere pe spalier pentru a preveni lasarea ramurilor pe sol si putrezirea fructelor.

mur

Arbustul nu are ghimpi si este rezistent la ingheturile din timpurile iernii. In cazul iernilor grele, lastarii proaspeti porniti in vegetatie, primavera, pot fi afectati de ingheturile tarzii de -3 sau -4 grade survenite neasteptat. Insa, recolta nu este compromisa deoarece, la acest stadiu al dezvoltarii, pornesc in vegetatie doar mugurii dorminzi.

Murul rodeste pe lastarii porniti in vegetatie de pe lemnul de 2 ani, care apoi se usuca si trebuie taiat. Acestia sunt inlocuiti de lastari tineri ce pornesc in vegetatie in fiecare an de la baza plantei, de la nivelul coletului sau de pe radacina.

Fructul este mare sau foarte mare, cu o greutate de 5,5-7 g de forma conica, alungit. Murul Orkan are fructe de culoare negru stralucitor cu un luciu intens, fiind foarte atractiv, cu aspect comercial deosebit. Fructul matur este suculent, destul de ferm cu gust dulce aromat, excelent pentru consumul in stare proaspata dar si prelucrat: gemuri, compoturi, torturi, etc.

Fructele acestui soi de mur se coc la inceputul lunii august si se recolteaza la sfarsitul lunii septembrie (aprox 2 luni) in mai multe etape pe masura ce fructele sunt coapte.

Soiul de mur are productii mari si randament ridicat, se pot obtine 4-5 kg/ planta in conditiile in care s-a aplicat tehnologia corecta de cultura. Insa, acest soi de mur necesita tratamente pentru prevenirea aparitiei putregaiului fructelor.

Thornfree

Thornfree este un soi de mur fara ghiimpi, rezistent la majoritatea bolilor, insa, in unii ani sensibil la rugina si patarea purpurie a scoartei. Acest soi de mur are potential de productitivitate ridicata.

Fructele acestui soi au marime mijlocie-mare, cantaresc in medie 6 grame, sunt conic alungite, de culoare neagra stralucitoare, de fermitate medie, acidulate-dulci, foarte intens colorate.

mur

Soiul ajunge la maturare la sfarsitul lunii august si se termina la venirea brumelor

Materialul saditor

La mur materialul saditor poate fi format din plante libere de boli virale, in varsta de 1-2 ani, obtinute prin culturi de “meristeme in vitro”, sau din butasi inradacinati, in ghivece sau cu radacina nuda.  Materialul sadirot trebuie sa aiba 2-3 tulpini de 20-40 cm cu radacini bine dezvoltate, sanatoase si turgescente.

Foarte inportant este ca materialul obtinut sa fie devirozat.

Tehnologii de infiintare si intretinere pana la intrarea pe rod

Particularitati privind organizarea si pregatirea terenului

Cultura de mure se dezvolta foarte bine pe terenuri adapostite natural de dealuri, paduri, perdele de protectie, ferite de curenti reci, din zona cu temperaturi minime cu valori de -15 garde Celsius.

Pentru plantatii mari, de mur de cultura, mecanizate din punct de vedere tehnologic se aleg terenuri plane sau cu panta mica, randurile se orienteaza pe directia nord-sud, pentru ca plantele sa beneficieze de cat mai multa lumina.

Inainte de plantarea propriu-zisa, terenul se elibereaza de resturi vegetale, se desfunda la adancimea de 35-50 cm sau se ara la dancimea de 35 cm.

Sisteme de cultura

Densitati

In functie de vigoarea soiurilor se aleg: distanta de plantare, modul de intretinere a solului, utilajele folosite. Distantele recomandate sunt: 2,5-3 m intre randuri si 0.8-1.0 m intre plante pe rand, la soiurile cu tufa compacta si crestere erecta si 1,5-2 m la soiurile cu crestere semi-erecta si taratoare, cu tulpini lungi si foarte lungi.

Sisteme de sustinere

Plantatia de muri se conduce sub diferite forme in functie de modul de crestere al soiurilor, marimea suprafetei cultivate si sistemul de masini utilizat.

Deoarece majoritatea soiurilor de mur au tulpini lungi si foarte lungi, care sub greutatea lor sau a rodului se apleaca pe sol, toate au nevoie de sistem de conducere.

mur

AStfel, se diferentiaza urmatoarele sisteme de conducere:

  • Conducere pe un singur tutore
  • Conducere pe 2 tutori
  • Conducere pe spalier cu 2 sarme
  • Conducere pe spalier cu ondularea tulpinilor
  • Conducerea tulpinilor sub forma de evantai
  • Cultura in benzi

Conducerea murului pe un singur tutore presupune prezenta unui tutore inalt de 2.3-2.4 m, gros de 7-10 cm, fixat in pamant la adancimea de 35-40 cm, la distanta de 25 -30 cm de planta, in lungul randului si in jurul caruia se conduc tulpinile de 2 ani, sub forma de spirala, pana in varful tutorelui, unde se scurteaza.

Tulpinile de un an ce apar la baza tufelor se conduc pe pamant in lungul randurilor, in aceeasi directie. Un dezavantaj al acestui tip de conducere il reprezinta aglomerarea tulpinilor pe tutore si favorizarea aparitiei atacului de Botrytis cinerea.

Conducerea murului pe doi tutori presupune existenta a doi tutori plasati de o parte si de alta a tufei, la distanta de 25-30 cm in directia randului. Pe unul din tutore se conduc tulpinile de 2 ani si pe celalalt tulpinile de un an, usurand astfel si executarea lucrarilor solului.

Conducerea murului pe spalier cu 2 sarme, presupune fixarea de spalier la inaltimea de 1 m si 1,7 m a tulpinilor de 1 an si 2 ani. Acestea se paliseaza la nivele diferite si se dirijeaza in una sau mai multe directii.

Conducerea murului pe spalier cu ondularea tulpinilor este o metoda folosita mai rar doar in cazul soiurilor de mur cu numar redus de tulpinii, insa foarte lungi.

In cadrul acestui sistem de conducere tulpinile se taie mai lungi si se conduc intre 2 sarme, sub forma de curbe sinusoidale, ondulandu-se intr-o singura directie sau in doua directii.

Conducerea murului pe spalier sub forma de evantai este un sistem tot mai des folosit in productie si care raspunde bine cerintelor biologice ale murului. Prin folosirea acestui sistem plantele sunt mai bine laminate, aerisite iar lucrarile ce se executa pe planta se fac mult mai usor.

La acest sistem se folosesc 3 sarme la 0,6 m, 1,1 m si 1,7 m, fixate pe stalpi (h=1,8m), amplasati din 10 in 10 metri. Tulpinile de rod se paliseaza in pozitie oblica, in ambele directii, fixandu-se de sarmele spalierului. Lastarii de mur se paliseaza in pozitie verticala cu legaturi largi de cele 3 sarme, iar atunci cand cresterile au depasit ultima sarma ramurile se dirijeaza in lungul sarmelor pe directia sud.

Cultura murului in benzi este o metoda foarte rar folosita din cauza intretinerii dificile a plantelor.

Cerintele murului fata de apa, conduc la necesitatea implementarii in cultura a unui sistem de irigat, ales in functie de apa existenta in sol si natura solului. In toamnele secetoase, plantatia se iriga cu aproximativ, 700-800 mc/ha. Irigarea incepe primavara si se continua la interval de 2—3 saptamani daca precipitatiile nu satisfac necesarul de apa. Irigarea se executa pe toata perioada de vegetatie cu o norma de 300-4000 mc/ha.

Sistemul de irigat ales poate fi: pe brazde, prin aspersiune sau picurare.

Irigarea prin picurare este o metoda moderna si economica cu un consum la hectar foarte mic.

Atentie! Dupa jumatatea lunii septembrie nu se mai iriga, pentru a se reduce cresterea vegetativa si a se favoriza coacerea lemnului.

Particularitati de plantare

In functie de zona de cultura se alege momentul plantarii, soiul si particularitatile de pregatire a terenului. Soiurile de mur fara spini se planteaza de obicei, primavara pe un teren lucrat de toamna, iar soiurile de mur cu ghimpi se planteaza toamna indiferent de zona de cultura.

Plantarea se realizeaza in gropi cu dimensiunea de 40X40X40 cm, efectuate manual sau mecanic. Odata plantarea realizata, se aplica o fertilizare cu 5-6 kg de gunoi de grajd descompus.

mur

Intretinerea solului

In plantatiile de mur, solul se mentine curat de buruieni, intre randuri si intre plante pe rand, prin araturi superficiale, discuiri si frezari repetate. Nu se recomanda inierbarea si aplicarea de erbicide pe baza de glyphosate.

Tehnica formarii fructelor

Tulpinile, dupa plantare se scurteaza la 15-20 cm pentru a favoriza ramificarea, aparitia de noi tulpini, viguroase. Crengile crescute se leaga de spalier iar in primavara celui de-al doilea an se aleg 2-3 tulpini viguroase care se scurteaza la 1.20 – 1.30 cm si se leaga de sarma, iar ramificatiile acestora se taie la 20-25 cm, se raresc si se pastreaza maxim 3, restul fiind suprimate de la sol.

Tehnologii de intretinere a plantatiilor dupa intrarea pe rod

Sisteme de intretinere a solului

Solul se mentine curat de buruieni prin prasile si erbicidare, pana in anul patru cand, daca se implemeteaza irigarea, se poate inierba intervalul dintre randuri care se coseste repetat in cursul vegetatiei.

Tehnica fertilizarii plantatiilor

Pentru o rodire abundenta plantatia de mur are nevoie de o fertilizare rationala a solului, inca de la planta premergatoare si pana la defrisare.

In functie de fermitatea solului, varsta plantatiei, starea fiziologica a plantelor se calculeaza cantitatile de ingrasaminte si tipul acestora.

Astfel ca, in perioada de vegetatie, aplicarea ingrasamintelor este conditionata de consumul elementelor N,P,K, din sol, consum care creste pe masura ce rezervele existente in planta scad in luna iunie, la formarea si dezvoltarea fructelor.

Prima fertilizare se realizeaza la plantare iar apoi se repeta o data la 2 sau 3 ani, dupa starea de vegetatie si fructificarea plantelor. Aceasta fertilizare consta in aplicarea de ingrasamant organic fermentat in cantitate de 30-40 to/ha, 300-4000 kg/ha sare potasica si 300 kg/ha superfosfat.

mur

Aceste ingrasaminte se incorporeaza prin sapa, la 12-14 cm adancime pe interval cu plugul si 6-8 cm pe rand cu sapa. Intre aceste fertilizari de baza, anual se aplica ingrasaminte azotoase, sub forma de azot de amoniu 120 kg/ha administrat pe toata suprafata in doua reprize, din care 2/3 primavara timpuriu si 1/3 in timpul infloritului. Desi murul are cerinte mari fata de azot, aplicarea si incorporarea tarzie a ingrasamantului prelungeste vegetatia mult spre toamna, ceea ce micsoreaza rezistenta la ger.

In plantatiile de mur se pot aplica si ingrasaminte lichide, provenite de la complexele de pasari si animale care se dilueaza cu 3-4 parti de apa si se imprastie pe toata suprafata sau de o parte si de alta a randurilor.

Tehnica irigarii plantatiilor

Deoarece murul are cerinte mari fata de apa, pe intreaga perioada de vegetatie se aplica 5-7 udari, cu 350-400 mc/ha. In cazul irigarii prin picurare volumul de apa se reduce la 20%, iar plantele nu se inbolnavesc cu agenti patogeni specifici.

Insa, dupa data de 20 septembire nu se mai iriga si nici nu se mai aplica ingrasaminte pentru a pregati plantele de iernat.

mur

Particularitati privind taierile de intretinere si fructificare

Pentru productii marite, murul o data la patru ani se regenereaza prin taierea tulpinilor ce au fructificat, de la sol si alegerea altor 6-8 tulpini fructifere la fiecare tufa in functie de vigoarea soiului. Aceste tulpini se scurteaza la 180 cm. Cresterile laterale se scurteaza la 25-30 cm si se raresc la15-20 cm. Lastarii care cresc la inceputul lunii iunie la baza tufei se raresc si se paliseaza de sarmele spalierului.

Protejarea murului peste iarna

Murul fara ghimpi, fiind mai sensibil, are nevoie de protectie pe timp de iarna astfel: ramurile se desfac de pe sarme, se apleaca, se fixeaza cu pamant si se acopera cu paie sau resturi vegetale sau folie termoizolanta.

La soiurile cu crestere erecta, unde aplecarea tulpinilor este mai dificila acestea se ciupesc la 3-4 frunze de la baza, in urma carora se dezvolta 2-3 tulpini anticipate putin viguroase, care pot fi aplecate catre sol si pot fi protejate fara a se desprinde din punctul de insertie.

mur

Toamna inainte de inghet tulpinile care au fructificat se suprima de la baza, iar cele care au crescut in cursul anului se desprind de sarme, se dirijeaza in pozitie orizontala cat mai aproape de sol, se fixeaza cu pamant si se acopera.

Boli si daunatori la mur

mur

Bolile murului

Rugina murului

Rugina murului este o boala care ataca frunzele si lastarii murului. Pe partea superioara a frunzelor apar la inceput pete de culoare galbuie, care mai tarziu devin purpurii cu centrul galbui sau brun, iar pe fata superioara a frunzelor apar pustule de culoare galben aurie. In cazul unui atac prematur frunzele se ingalbenesc, se rasucesc si cad prematur.

rugina murului

Rugina murului se combate prin igiena culturala, adunarea si distrugerea frunzelor bolnave sau prin tratamente chimice aplicate in perioada repausului vegetativ cu produse pe baza de sulf precum si pe parcursul vegetatiei.

Antracnoza zmeurului

Antracnoza zmeurului ataca si arbustul de mur, manifestandu-se pe lastari tineri si frunze. La inceput pe lastari, petele sunt mici circulare, de culoare rosie in faza incipienta si cenusie la apogeu. Pe Frunze, atacul se manifesta sub forma de pete mici punctiforme, de culoare bruna – rosiatica, care se extind si centrul capata culoarea cenusie-albicioasa, cu marginile roscate. Tesuturile atacate se usuca si cad, iar frunzele apar perforate.

mur

Antracnoza zmeurului, la mur, se combate prin taierea si distrugerea lastarilor afectati in stadii cat mai incipiente sau aplicarea de tratamente chimice cu produse pe baza de cupru, aplicate perfloral, precum si la avertizare, pe parcursul perioadei de vegetatie.

Patarea bruna violacee a lastarilor

Patarea bruna-violacee a lastarilor este provocata de o ciuperca care ataca la inceputul verii lastarii de un an si determina aparitia de pete violacee in jurul mugurilor, care se adancesc, se brunifica si mor.

Boala poate fi combatuta prin aceleasi metode prezentate la antracnoza zmeurului.

mur

Fainarea zmeurului si murului

Fainarea zmeurului si murului este provocata de o ciuperca care ataca frunzele, butonii florali, fructele si lastarii. Pe frunze atacul apare sub forma de pete sub forma de mozaic la inceput iar ulterior frunzele sunt acoperite de un invelis albicios. Fructele sunt acoperite de pasla miceliana albicioasa, devin fade la gust si isi pierd valoarea comerciala. Evolutia bolii este determinata de un climat calduros si uscat.

mur

Fainarea zmeurului si murului se combate prin taierea si arderea lastarilor atacati, distrugerea frunzelor si aplicarea de tratamente fitosanitare de avertizare.

 Putregaiul cenusiu al fructelor

Putregaiul cenusiu al fructelor se manifesta pe flori si fructe. Florile atacate par a fi arse iar fructele se ingalbenesc la inceput si apoi se acopera cu o pasla cenusie. Putregaiul cenusiu al fructelor se combate prin efectuarea de tratamente fitosanitare in perioada infloritului si coacerii fructelor mai ales in anii ploiosi, favorabili infectiilor masive cu ciuperca B. cinerea.

Daunatorii murului

Musculita galicola a lastarilor

Musculita galicola a lastarilor de mur, are o singura generatie pe an si ierneaza in stadiul de larva in galele pe care le formeaza pe lastarii erbacei. La punctul de localizare a larvelor se formeaza gale mari de 1-3.5 cm lungime, cu aspect rugos. Deoarece larvele consuma tesutul lemnos si maduva tulpinilor, circulatia sevei se intrerupe iar extremitatile lastarilor atacati se usuca.

mur

Musculita se combate prin reducerea rezervei biologice a daunatorului prin taierea si strangerea lastarilor afectati toamna sau primavara, devreme. Daunatorul poate fi combatut si chimic prin tratamente fitosanitare la momentul de maxim apogeu de zbor al adultilor, ce coincide cu stadiul de buton floral intredeschis.

Paduchele murului

Paduchele murului ataca doar soiurile de mur, deci se poate distinge dupa tipul de planta pe care o ataca.

mur

Acarianul eriofid al murului

Acarianul ierneaza intre solzii mugurilor si in fructele mumificate ramase pe tulpini peste iarna. Aparitia si migrarea au loc in lunile martie-aprilie, numarul lor crescand rapid la temperaturi ridicate, inregistrandu-se mai multe generatii pe sezon. Aceasta specie ataca doar fructele. Fructele atacate se coc neuniform. Tratamente fitosanitare, primul la migrarea adultilor si urmatoarele doua inainte de inflorit.

mur

Musculita lastarilor de zmeur

Musculita lastarilor de zmeur ierneaza ca larva intr-un cocon la 1-4 cm adancime, apare in aprilie pana in iunie si cauzeaza leziuni superficiale pe lastari, tesuturile in zona de hranire modificandu-si culoarea in bruna-negricioasa.

Musculita lastarilor de zmeur se combate cu tratamente fitosanitare la avertizare.

mur

Recoltarea murelor

Murele au o perioada de recoltare cuprinsa intre 20-50 zile in functie de soi si de conditiile climatice. La soiurile cu ghimpi in cazul unor perioade secetoae, recoltatul se incheie in maxim 20 de zile, iar la soiurile fara ghimpi perioada culesului se poate extinde la 30-45 zile.

mur

Recoltarea se va face pe timp uscat si racoros deoarece fructele de mur sunt foarte perisabile. Pentru consum in stare proaspata recoltarea se face direct in caserole de 250-500 g, care se aseaza in ladite si se introduc in spatii frigorifice la temperaturi de 1-2 grade Celsius. Acestea pot fi depozitate timp de 3-4 zile!

Eficienta economica a pantatiei

In general productia medie la specia mur cu ghimpi este de 8000 kg/ha, la o densitate de 3.333 plante/ha cu un cost de productie de 4.02 lei/kg.

Informatii preluate si sintetizate din: Pomi arbusti fructiferi si capsun, Ghid ethnic si economic, INSTITUTUL DE CERCETARE – DEZVOLTARE PENTRU POMICULTURA

Despre autor

Dana Lazareanu

Peisagista cu acte in regula din 2014, dar interesata dintotdeauna de universul plantelor si a tot ce ma inconjoara. Atenta la detalii imi place sa identific frumosul si sa il pun in valoare. Si pentru ca pasiunea pentru plante nu era suficienta, o completez cu cea de editor si specialist marketing, inca din 2015. Preocupata constant de vizual, de completarea in mod armonios a functionalului/necesitatii cu esteticul/frumosul.

Produse recomandate

Alun tufa

21,56 lei

25,36 lei (-3,8 lei)

Detalii produs
Alun Turcesc

29,24 lei

34,40 lei (-5,16 lei)

Detalii produs
Arbore Castan comestibil

27,08 lei

31,86 lei (-4,78 lei)

Detalii produs

Sunt 2 comentarii la acest articol

Buna ziua, am citit cu interes materialul dar, ma intereseaza daca aveti un ghid mai complet in legatura cu plantatiile de mur. Poate imi trimiteti si mie, pe e-mail. Multumesc.

Scris de Daniel pe 20.05.2018

Buna ziua,
Interesant ceea ce ati prezentat,totusi daca aveti ceva mai amanuntit,eventual un ghid,legat de cultura plantatiilor de mur,m-ar interesa.
Multumesc

Scris de adi pe 26.09.2018

Adauga un comentariu

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Articole asemanatoare

pestre

Mersul pe bicicleta este o activitate fizica placuta si benefica pentru ...

Citeste tot articolul
pestre

Salteaua a apatrut acum 10 000 de ani, in Neolitic. Aceasta era formata din gramezi d...

Citeste tot articolul
pestre

Craciunul inseamna timp petrecut cu familia si prietenii, bucurie si cadouri. ...

Citeste tot articolul

Abonare la newsletter

3% DISCOUNT la orice comanda la abonarea la newsletter-ul nostru.