Bio

Cultura de castraveti – de la plantare la recoltare

Autor: Otilia Dovancescu | Publicat pe 21.07.2016, actualizat la 31.01.2020, in Bio Cultura de castraveti – de la plantare la recoltare

Castravetii sunt legume cu un continut ridicat in apa si proteine, de aceea trebuie sa faca parte din dieta zilnica. Pe langa valoarea alimentara mare, castravetii au efecte terapeutice.

Castravetii sunt plante legumicole cu denumirea stiintifica Cucumis sativus L. Apartin regnului Plantae, increngatura Magnoliophyta, clasa Magnoliopsida, ordinul Cucurbitales, familia Cucurbitaceae, genul Cucumis, specia C.sativus.

Originar din sudul Asiei, planta de castravete este una din cele mai vechi plante de cultura, cultivata de egipteni si romani, englezi si alte popoare.
In Romania, castravetii se cultiva in toate judetele, ocupand 15% din suprafata cultivata cu plante legumicole.

Cultura se infiinteaza pe terenuri situate in terasele raurilor si in zonele culinare.

Caracterizare botanica

Castravetele este o planta anuala, erbacee, cu sistem radicular slab dezvoltat cu tendinta de a creste spre suprafata solului. Sistemul radicular este situat la o adancime de 15-20 cm, fapt ce explica cerintele mari pentru umiditate si aer in stratul superficial al solului.

Planta de castravete are tulpina erbacee, taratoare sau urcatoare, fragila, atunci cand este tanara si lemnificata partial la maturitate si batranete.
Aceasta este prevazuta cu carcei si acoperita cu perisori aspri. Tulpina castravetilor atinge o lungime de 2,5 -3 m.

Lastarii apar dupa 20-30 zile de la semanat iar frunzele sunt mari, dispuse alternativ si acoperite cu perisori glandulari aspri.

Florile sunt unisexuat monoice, au forma de palnie, dispuse cate 3-5 la un loc, la subsuoara frunzelor. Florile femeiesti se recunosc usor dupa ovarul inferior care imbraca forma viitorului fruct.

Florile barbatesti sunt larg pedunculare, cu corola mai mare, apar intotdeauna inaintea celor barbatesti si in numar mai mare pe tulpina principala, raportul intre florile barbatesti si femeiesti variaza in functie de mai multi factori.

Polenizarea la planta de castravete este alogama entomofila si foarte rar anemofila. Daca polenizarea nu se realizeaza complet, fructele se deformeaza.

Fructul este o melonida alungita, de forme, dimensiuni si culori diferite in functie de soi. Suprafata fructului este neteda sau prevazuta cu ridicaturi semisferice care la unele soiuri prezinta perisori.

Fructele se dezvolta, de la inflorire pana la maturitate tehnica, in 4-12 zile iar pana la maturitate fiziologica 35-45 zile. Semintele sunt turtite, alungit-ovale, inguste spre ambele extremitati, de culoare alba sau alb-galbuie.

Caracterizare tehnologica

Pentru a asigura cantitatea de castraveti necesara pe tot patrcurs ul anului cultura se realizeaza in mai multe tipuri. Astfel, cultura in camp se poate realiza fie prin semanat direct, fie prin rasad.

Pentru cultura castravetilor in camp se alege un teren plan sau usor inclinat, cu o permeabilitate buna, cu expozitie sudica, ferit de curentii de aer, bogat in materie organica, cu reactie neutra sau slab acida, cu textura luto-nisipoasa si structura glomerulara.

Plante premergatoare recomandate sunt leguminoasele perene (lucerna, trifoiul) si cele anuale (mazarea, fasolaea, bobul), cartoful, varza etc. In cadrul rotatiei, cultura de castraveti nu trebuie sa revina pe aceeasi suprafata decat dupa trei-patru ani.

Terenul se pregateste din toamna iar fertilizarea de baza se face cu administrarea a 30-40 t/ha gunoi de grajd si 70-100 kg P2O5, 80-100 kg/ha K2O.

O alta perioada de semanat este la sfarsitul lunii aprilie-inceputul lunii mai, dupa trecerea pericolului brumelor tarzii de primavara, cand temperatura este de 12 grade C.

Recoltarea castravetilor se face in functie de destinatia productiei si specificul soiurilor cultivate.

castraveti

Cultura de toamna in camp

Cultura de castraveti in camp, toamna are ca plante premergatoare cartofi timpurii, mazare de gradina, varza timpurie. Pentru aceasta cultura se folosesc numai soiurile de tip Cornichon.

Recoltarea incepe la jumatatea lunii august si dureaza pana la sfarsitul lunii septembrie.

Soiuri si hibrizi de castraveti

Cultura castravetilor de sera la nivel industrial, in tara noastra dateaza din anul 1962, cand au fost construite primele suprafete de sere bloc. Insa, castravetii au fost cultivati pe suprafete mici cu soiuri autohtone de mica productivitate.

Sortimentul de castraveti este reprezentat in special de hibrizi (F1) si mai putin de soiuri. Hibrizii de castraveti (F1) au calitati deosebite.
Sortimentul de hibrizi difera si este adaptat la cerintele pietei fiind specific tipului de cultura practicat (sera, solar, gradina, camp).

Soiuri si hibrizi de castraveti:

A) Castraveti de tip Cornichon:

  1. Soiuri si hibrzi autofertili: Ekol F1, Rytm F1, Mirabelle F1.
  2. Soiuri cu flori predominant femele: Octopus F1, Sirius F1, Triumf F1, Levina F1.

B) Castraveti cu fruct semilung sau lung:

  1. Raider F1, Bagheera F1, Tiffany F1, Saldo F1, Loustik F1

Cornichon este un soi timpuriu cultivat in special pentru conservare. Fructele sunt mici 8-12 cm lungime, cu forma oval- alungita, culoarea verde mai albicioasa spre varf, cu numeroase brobonele pe suprafata. Recoltarea se realizeaza dupa 50-55 zile de la rasarire.

Ekol F1 – Varietatea de castravete Ekol F1 este rezistenta la virusul mozaicului castravetilor, cu vigoare mare, partial/rezistent la fainare

Rytm F1 este o varitate de castraveti cu rezistenta crescuta la numerosi daunatori. Principalul anotimp de crestere al acestei varietati de castraveti este vara, iar datorita vigorii mari, productia acesteia este neintrerupta si ridicata chiar si in cele mai calde zile de vara.

Mirabelle F1 este un hibrid foarte timpuriu cu randament ridicat pe toata durata ciclului de productie, flexibil, cu foliaj deschis. Fructele sunt subtiri cu forma cilindrica si culoare verde inchis. Fructele nu prezinta gust amar. Acest hibrid are destinatii multiple, fiind cultivat atat pentru consum in stare proaspata, cat si pentru industrializare. Se preteaza si se recomanda atat pentru cultura in spatii protejate, cat si in camp.

Catraveti Triumf F1 – Castravetii triumf F1 sunt hibrizi timpurii cu perioada de vegetatie de 75 de zile, destinat cultivarii in spatii protejate si camp deschis. Fructele de tip chornichon sunt cilindrice cu perisori maro, pulpa este ferma, cu gust placut, fara amareala, cu aroma specifica. Hibridul are o capacitate de productie: 45t/ha; rezistenta buna la atacul agentilor patogeni, perfect adaptat la conditiile agro-pedologice ale zonei.

Hokus si tezier. Sunt tot soiuri cu fructe mici, cultivate in special pentru export si industrializare.

De Bistrita are fructul de marime mijlocie (15-20 lungime), suprafata neteda, de culoare verde-inchis, cu dungi mai deschise, care se prelungesc de la baza pana la jumatate. Este un soi timpuriu (50-55 zile de la rasarire la prima recoltare).

Delicates este un soi semitimpuriu (55-60 zile) cu fructul cilindric, lung de 20-30 cm de culoare verde-inchis. Pe suprafata are numeroase broboane cu perisori albi.

Generous – este un soi semitimpuriu, cu fructele drepte, cilindrice, putin ingrosate la mijloc, avand o lungime de 20-25 cm si 3,5-4,5 cm in diametru. Culoarea fructelor este verde-inchis.

Raider F1 este un hibrid profesional de castraveti cu maturitate extratimpurie si fructe cilindrice, semilungi.
Acest soi ofera productii deosebit de ridicate cu vigoare excelenta. Florile sunt predominant femele, culoarea fructului este verde inchis, iar lungimea de 16-18 cm.

Baghera F1 este un hibrid de castravete lung, foarte raspandit in cultura in România. Planta este viguroasa, rezistenta la Fainare si Rugina. Fructele nu sunt amare, au o culoare verde-inchis, stralucitor, sunt uniforme ca si marime, in jur de 30-35 cm lungime si rezista bine pe planta. Hibridul este timpuriu, destinat productiei in sere si in solarii incalzite, din iarna pana la inceputul toamnei. Productia de castraveti este destinata consumului in stare proaspata.

Pentru conservare sunt recomandate soiuri precum: levo, nimbus, pioneer s.a. (hibrizii f1) care au fructificare simultana.

Dintre soiurile androsterile si hibrizii mai importanti mentionam:
Briljant hibrid F1, formeaza pe tulpina principala flori mascule intr-un numar relativ mic (8-10 buc/planta), care se elimina de pe planta inaintea aparitiei florilor femele, astfel incat este exclusa posibilitatea polenizarii florilor femele.

Fructele sunt de culoare verde, la inceput (februarie) ceva mai deschisa, lungimea fiind de 38-45 cm, rezistente la transport. In perioadele calduroase culoarea fructelor este mai dechisa. Productia medie realizata in conditiile tarii noastre variaza intre 220 si 230 t/ha, din care 78%, fructe de calitatea I.

Bambina hibrid F1, are fructe cilindrice de culoare verde-inchis in a doua jumatate a lunii martie si mai deschise la culoare la inceputul recoltării. Bambina hibrid F1 este un hibrid cu pretentii ridicate fata de lumina, o crestere viguroasa, cu frunze foarte mari si foarte productiv, realizand in unele sere productii medii de pana la 250 t/ha. Singurul dezavantaj este lungimea fructelor care nu pot fi introduse in ambalaje.

Femspot hibrid F1 este foarte timpuriu insa productia de fructe nu depaseste in general 70%. Cresterea plantei este foarte rapida, are vigoare mare, fructele sunt de culoare verde intens cu lungimea de 40-48 cm.
Femtrans hibrid F1 are fructe de culoare verde intens, cu lungimea de 38-45 cm, mai groase decat la Femspot. Plantele au o crestere foarte viguroasa cu fructificare abundenta.

Sporu hibrid F1, are flori mixte, este un hibrid timpuriu si foarte productiv.

Atlanta provenit din Briljant, cu o predominare a florilor femele, adica cu circa 8-10 flori mascule pe tulpina principala, care insa se elimina pana la aparitia florilor femele. Fructele sunt de culoare verde intens, cu linii de 3 marimi de fructe, variand intre 35-45 cm. Hibridul este foarte precoce, comparabil cu hibrizii M cu calitati comerciale superioare.

Amazone F1 are 100 % flori femele. Planta are o crestere viguroasa usor de dirijat, adaptandu-se la diferite metode de taieri dupa necesitate. Nu are pretentii mari fata de lumina, produce un numar mare de fructe timpurii pe tulpina principala, fara a extenua planta, continuand sa fructifice pe lastarii laterali pana la defrisarea culturii. Fructele sunt de culoare verde stralucitor foarte inchis, depasind calitatea soiurilor Sporu si Brijlant. Coaja este usor striata, de marime uniforma cu 3 tipuri: scurt 34-35 cm, mediu 37-38 cm, lung 40-45 cm.

Bolile si daunatorii specifici castravetilor

Bolile rasadurilor: Caderea si putrezirea plantulelor (Pythium spp.), Ofilirea fuzariana

Bolile castravetilor: Mana castravetilor, Putregaiul (Botrytis), Fainare.
Daunatorii catsravetilor: Musculita alba, Musca miniera, Acarienii, Tripsii, Afidele.

Mozaicul castravetilor – Cucumber mosaic virus
Boala are o mare raspandire avand simptome precum: aparitia de pete galbene pe frunzele tinere.

Mozaicul castravetilor

Simptomul clasic de mozaic se observa la frunzele batrane, unde alterneaza petele verzi-deschis cu cele galbene, iar limbul frunzei prezinta gofrari, incretiri evidente. Cozile frunzelor, ca si internodurile vrejilor au semne clare de arsuri. In perioadele calde ale anului, frunzisul se ofileste iar pe fructe apar zone de ingalbenire, ce se extind de la locul de prindere a fructului spre varful lui, ramanand in final doar cateva zone verzi pe fructul ingalbenit.

Bacterioze

Patarea unghiulara a castravetilor – Pseudomonas syringae pv. lachrymans

Simptome. Inca de la inceputul vegetatiei, se observa aparitia pe primele 2 frunzulite de pete mici, circulare sau colturoase, verzi-inchis, cu aspect umed; care se brunifica si se usuca.

Pe frunze apar pete colturoase, situate intre nervurile secundare, de culoare verde-inchis, umede, care in final capata o coloratie gri-bej, se usuca si se desprind din frunza.

Exudatul bacterian pe vreme secetoasa, insorita, se usuca si da nastere unei pelicule fine, cu aspect de celofan. Prin desprinderea zonelor atacate frunzele raman perforate si se pot deforma. Simptomele pot fi observate si pe cozile frunzelor si tulpinilor care, pot prezenta zone uscate sau putrezite in functie de umiditatea atmosferica.

Fructele atacate prezinta pete de 1-3 mm, verzi-inchis, circulare, cu aspect umed si cu o zona centrala albicioasa, in dreptul carora, fructul poate crapa pe vreme secetoasa sau, se acopera cu lichid bacterian, pe vreme umeda.

Boli produse de ciuperci

Mana cucurbitaceelor – Pseudoperonospora cubensis
Simptome. Mana ataca numai frunzele. Aceasta apare sub forma unor pete verzi-deschis pe fata superioara, de forma colturoasa, bine delimitate de nervurile frunzelor.

Petele isi schimba culoarea din galben in brun, iar pe fata inferioara, apare un puf cenusiu-violaceu sau bej.Pe parcurs petele se unesc si se distruge o mare parte din frunza, iar plantele raman repede fara frunzis.

Fainarea cucurbitaceelor – Erysiphe cichoracearum si Sphaerotheca fuliginea. Boala provoaca uscari rapide a frunzelor.

Fainarea cucurbitaceelor

Simptome. Organele aeriene sunt atacate in toate stadiile de dezvoltare. Pe suprafata acestor organe apare un miceliu alb, fainos, sub forma unor pasle mai mult sau mai putin extinse. Atacul se extinde pe cozile frunzelor, pe tulpini si chiar pe fructe.

Daunatorii castravetilor

Musculita alba provoaca si transmite virusuri, dejectiile ei, care contin multe gludice, favorizeaza aparitia unor ciuperci patogene precum Alternaria sau Fusarium.

Musculita alba

Paduchele castravetilor (Cerosipha gossypi), ataca tesuturile plantei in stadiile de larva si de adult. Pe dosul frunzelor poate forma colonii aglomerate. Acesta inteapa epiderma de pe dosul frunzelor pentru a suge seva plantei, ranile provocand rasucirea frunzelor apoi brunificarea si uscarea acestora.

Acarianul rosu comun (Tetranychus urticae) – Paianjenul rosu (Tetranychus urticae) este un daunator periculos care afecteaza toate organele aeriene ale plantelor, in special partea inferioara a frunzelor, unde isi parcurg intreg ciclul de evolutie.

Acarianul rosu comun

Paianjenul rosu slabeste sistemul imunitar al plantelor.

Daca planta a fost atacata masiv de acest daunator vei observa in partea interioara a frunzei o tesatura matasoasa pe care circula numerosi acarieni.

Paianjenii rosii se hranesc cu seva, afecteaza frunzele prin aparitia de pete si puncte deschise la culoare initial de-a lungul nervurilor.

Tripsiile

Tipsiile sunt insecte deosebit de periculoase, de dimensiuni foarte mici, greu vizibile cu ochiul liber care ataca atat culturile din spatii protejate (sere si solarii) cat si pe cele din camp si gradini.

Cele mai des intalnite si periculoase specii de trips sunt:
Tripsul californian( Frankliniella occidentalis); Tripsul comun sau al tutunulu

Plantarea si recoltarea castravetilor

Recoltarea castravetilor se face la maturitatea de consum sau la maturitatea tehnologica specifica specie. Acestia se culeg de marimea, forma si aspectul caracteristic soiului. Fructele nedezvoltate, foarte verzi, au o perisabilitate accentuata. Cele mature, cu epiderma intinsa, sunt prea groase, cu aspect umflat si o nuanta verde galbui, iar dimensiunile prea mari duc la refuzuri de calitate.

Castravetii cornison pentru murat se recolteaza la dimensiuni mai mari decat cei pentru conservare in otet, in ambele cazuri existand o corelatie intre pret, calitate si dimensiuni. Recoltarea se realizeaza manual in sera/ rasadnita si manual sau semimecanizata in camp.

Castravetii din culturile protejate se culeg de 2-4 ori pe saptamana, dimineata, cand sunt turgescenti, cu un peduncul de 0,5-2cm. Se manipuleaza fara a fi zgariati, 40% din deprecierile ulterioare datorandu-se acestei cauze. Recoltarea manual in camp se face la 3-5 zile, inainte de intarirea semintelor, la catsravetii pentru murat. Aceasta operatie se face uniform, concomitant cu presortarea pe marimi, fara a calca sau deranja prea mult vrejii, colectand separat fructele mari nevandabile care blocheaza dezvoltarea plantei.

Pentru cultura catravetilor se recomanda:

Pentru culturi in camp, solarii si adaposturi:

  • cu fructe tip cornichon:-timpurii: Regal F1, Adonis, Mathilde, Marinda, Mondial, Obelisc, Parker F1, Premier F1, Cornichon.
  • Semitimpurii: Asterix F1, Levina F1, Cornibac F1, Rita F1, Octopus F1
  • Semitarzii: Alibi F1, Meresto F1, Rpyal F1.
  • cu fructe semilungi: – timpurii: Topaz, Magic
  • semitarzii: Astreea F1, Select.

Hibrizi pentru culturi in sere:

  • cu fructe lungi: – timpurii : Famosa, Floriade, Farbio, Tyria, Nevada
  • semitimpurii: Elka, Fitness, Kamaron
  • semitarzii: Mustang
  • cu fructe scurte:– timpurii: Meteor, Psadena, Pasamonte
  • semitimpurii: Canpion

Pentru cultura in rasadnita: De Arad, Delicates, Cornichon.
Tehnologia cultivarii castravetilor in camp se diferentiaza in functie de formele de cultura: timpurie, de vara si de toamna.

Cultura timpurie

Cultura timpurie de castraveti se infiinteaza pe suprafete mai restranse, deoarece sunt necesare cheltuieli in plus pentru producerea rasadurilor.
Terenurile pentru cultura trebuie nivelate, cu expozitie sudica, permeabile, textura usoara nisipo-lutoasa.

Plante premergatoare pentru cutlura de castraveti sunt lucernierele, fasolea, cartofii, tomatele, ardeii, varza, usturoiul etc.

Astfel, deoarece castravetii timpurii, elibereaza terenul la inceputul lunii august, ofera posibilitatea efectuarii de culturi succesive posterioare (salata, spanac, ridichi de luna).

Pentru plantarea castravetilor, terenul se pregateste din toamna prin nivelarea de intretinere, discuirea, fertilizarea de baza cu ingrasaminte organice, iar primavara, se mobilizeaza solul cu combinatorul la 7-8 cm adancime si se face fertilizarea de baza.

Rasadurile de castraveti se produc in spatii protejate sau in rasadnite, semanandu-se intre 15 si 20. III, cu o norma de seminte castraveti de 1, 0 -1,5 kg pentru un hectar cultura.

Plantarea rasadurilor se face manual, la inceputul lunii mai.
Lucrarile de ingrijire constau in: Plantarea rasadurilor, erbicidarea, irigarea, prasile manuale sau mecanizate.

Cultura de vara

Cultura de vara de castraveti reprezinta 80% din suprafata totala ocupata de aceasta specie in ogor propriu.

Cultura se realizeaza prin semanat direct, mai rar prin rasad.
Semanatul culturii de vara la castraveti are loc la sfarsitul lunii aprilie si inceputul lunii mai, mecanizat, pentru soiurile de tip cornison, schema de semanat (80+70)x 9-10 cm.

cultura de vara la castraveti

Cultura se infiinteaza si pe spalier efectuandu-se rotatii de culturi cu fasole urcatoare sau tomate.

Lucrarile de intretinere sunt

  • optimizarea desimii plantelor cu seminte, uneori umectate , preancoltite, sau cu rasad din cadrul aceluiasi cultivar.
  • Raritul se aplica la aparitia primei frunze adevarate prin ruperea tulpinii la nivelul hipocotilului
  • Recoltarea fructelor se face manual, la maturitate tehnica si la interval de 2-4 zile in functie de cultivar si scop. Consumul in stare prospata este asigurat de fructe care se recolteaza la dimensiuni mai mari, de 9-12 cm sau chiar 12-15 cm lungime, iar pentru industrializare la 6-9 cm si uneori 3-6 cm.

Cultura de toamna

Cultura de castraveti se realizeaza in scopul obitnetii de fructe pentru conservare.

Cultura se infiinteaza prin semanat direct, iar recoltarea incepe in prima decada a lunii septembrie si dureaza pana la scaderea accentuata a temperaturii, la interval de 1-2 zile, manual sau mecanizat, cu combine speciale.

Tehnologia cultivarii castravetilor in sere

Cultura castravetilor in sere se practica in mai multe cicluri.
Cultura in ciclul I pentru castravetii cu fructe lungi si semilungi
Pentru cultura de castraveti cu fructe lungi si semilungi se pregateste sera astfel: stabilirea gradului de fertilizare a solului prin cartarea agrochimica, dezinfectia scheletului si a solului, efectuarea lucrarilor solului.

cultura catravetilor in sera

Cultura in ciclul II pentru casravetii cu fructe largi se practica din ce in ce mai putin deoarece costurile infiitarii sunt ridicate.

Cultura se infiinteaza direct pe solul serei sau pe substrat biologic.
Recoltarea are loc esalonat pana spre sarsitul lunii noiembrie (sere incalzite), realizandu-se productii de 60-80 t/ha.

Tehnologia cultivarii castravetilor in solarii

Cultura de castraveti in solarii se realizeaza pentru a obtine productii timpurii si extratimpurii.

Cultura se practica in solarii special amenajate, iar terenul se pregateste din toamna.

Recoltarea se face esalonat, pe masura ce fructele au dimensiunile cerute, incepand dupa 35-40 zile de la plantare si dureaza calendaristic intre 25.V si 25VII, putandu-se prelungi daca plantele vegeteaza bine.

Despre autor

Otilia Dovancescu

Agronom, cu experienta de 20 ani in tratamente fitosanitare, in pomicultura, cultura mare, viticultura.

Sunt 0 comentarii la acest articol

Nu exista comentarii

Adauga un comentariu

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Abonare la newsletter

3% DISCOUNT la orice comanda la abonarea la newsletter-ul nostru.