Pestre.ro - Produse si Accesorii pentru Gradina si Ferma - Intoarce-te in magazin

Casa si gradina

Compost – realizare, procesare si utilizare

Publicat pe 29.09.2017 in Casa si gradina Compost – realizare, procesare si utilizare

Compost – rezultat al procesului microbial prin care iarba tunsa, frunzele si resturile de la bucatarie sunt transformate in fertilizant organic. Acest proces a fost folosit de secole de catre gradinari pentru a creste materia organica din sol, inbunatatindu-i functiile si proprietatile fizice si chimice ale substratului.

De cele mai multe ori, resturile vegetale sunt aruncate la rampa de gunoi sau arse. Aceste procedee sunt poluante pentru mediul inconjurator, acestea elibereaza dioxid de carbon, polueaza aerul, solul si panza de apa freatica. Se recomanda, compostarea materiei asigurandu-se astfel, o reciclare integrala cu rezultate benefice pentru mediu si oameni.

Compost – date generale

    1. Beneficiile compostului

Compost – principii de realizare

    1. Marimea si amplasarea compostului
    2. Materiale pentru compost

Metode de compostare

    1. Compostarea in groapa sau sant
    2. Compostarea in container
    3. Compostarea in sistem de 3 containere
    4. Compostarea rapida

Greseli de compostare

Comparatie intre compostarea anaeroba si cea aeroba

    1. Metoda anaeroba – compostarea la rece
    2. Metoda anaeroba – compostarea la cald

Caracteristicile biologice ale compostului

Calitatea compostului

Caracteristicile chimice ale compostului

Valorificarea compostului

    1. Compost din frunze
    2. Compost din coji de ou
    3. Compost din zat de cafea

Compost – date generale

Compostarea se realizeaza fie in aer liber fie in medii protejate si are un mare potential de transformare si gestionare a resturilor obtinute de oameni: gunoi de la bucatarie, ferme, resturi vegetale din curti si gradini, carcase de animale, produse din hartie si carton, lemn etc.

compost

Beneficiile compostului

In timp, compostul se transforma in humus. Acesta ajuta la revigorarea solurilor sarace si la cresterea plantelor. Compostul nu necesita bani si este benefic pentru mediul inconjurator.

Proprietatile compostului:

  • Ajuta la mentinerea umiditatii in sol. Reduce cu pana la 34% cantitatea de apa folosita pentru irigare
  • Ajuta la reciclarea resturilor vegetale din bucatarie, gradina, alte spatii.
  • Ajuta la cresterea microorganismelor si aerarea solului
  • Reprezinta varianta ecologica a folosirii fertilizantilor de sinteza
  • Diminueaza poluarea din rampele de gunoi
  • Ajuta la neutralizarea ph –ului din sol

Compost – principii de realizare

Microorganismele in procesul de realizare a compostului consuma oxigen si materie organica. In procesul de compostare se elibereaza caldura si dioxid de carbon si se evapora apa. Gramada de compost este formata 50% din apa si dioxid de carbon. Pentru a obtine humus este nevoie de gestionarea corecta a oxigenului, azotului, carbonului, umiditatii si temperaturii.

In procesul de descompunere si realizare a compostului carbonul si azotul au un rol important ce se constituie in celulele microorganismelor si reprezinta principala sursa de energie. Materiile care contin mult carbon sunt denumite materii brune.

Pe langa carbon, azotul este o componenta de baza a proteinelor, acizilor metalici, amino-acizilor si enzimelor importante in cresterea si dezvoltarea microorganismelor. Aceste materii organice sunt denumite materii verzi.

Pentru o descompunere eficienta, raportul C:N trebuie sa fie 25:1, 30:1. Daca raportul nu este respectat gramada de compost capata un miros neplacut, fiind un indicator al lipsei materiei cu carbon.

Pe de alta parte, daca gramada de compost contine un raport de 40:1 C:N, timpul de descompunere se va prelungi foarte mult.

Oxigenul este un element necesar decompunerii. Daca nu este suficient oxigen, gramada de gunoi va capata un miros neplacut. Sistemele aerobice au nevoie de o concentratie de 5% oxigen, ce poate fi obtinut prin intoarcerea gramezii si folosirea de materiale de dimensiuni diferite, pentru a preveni compactarea.

Umiditatea

Microorganismele, ca orice sisteme vii, au nevoie de apa pentru a supravietui. Daca umiditatea gramezii de gunoi scade sub 15% procesul de descompunere se va opri. Umiditatea recomandata pentru realizarea unui proces eficient de descompunere este de 50%. Daca umiditatea creste, apar mirosuri neplacute.

compost

Putem verifica umiditatea gramezii de compost cu mana, daca mana devine umeda dar nu picura apa, inseamna ca, umiditatea este optima; daca picura apa inseamna ca, este in exces; iar daca nu se simte umezeala inseamna ca este prea uscat.

Temperatura

Caldura din compost este rezultatul activitatii microorganismelor. Daca conditiile sunt respectate, gramada de compost va genera o temperatura de pana la 70 grade Celsius.

compost

Procesul de descompunere este eficient cand in interiorul gramezii se atinge o temperatura de minim 25 grade Celsius. Daca temperatura creste, se distrug patogenii, semintele, buruienile si larvele de insecte. Temperatura care distruge majoritatea semintelor si burienilor este de 63 grade Celsius. Umiditatea trebuie mentinuta la 40% pentru a se evita combustia. Pentru monitorizarea temperaturii folositi un termometru cu tija lunga.

Marimea si amplasarea compostului

Gramada de compost trebuie sa fie aproximativ de 1 metru cub. Dimensiunile mai mari sau mai mici conduc la incetinirea procesului de compostare.

Compostul se amplaseaza intr-un loc umbros, razele soarelui conducand la oxidarea materiei organice.

compost

Gramada de compost trebuie sa fie asezata direct pe sol pentru a se transmite organismele din sol in gramada de compost. Aceasta trebuie potizionata aproape de zonele in care se produc resturi vegetale, se amplaseaza aproape de o sursa de apa, fara zone cu apa statuta, intr-un loc adapostit, fara vanturi puternice care incetinesc procesele

Puteti opta pentru Mega Composter fara baza 650L, perfecta pentru o familie cu patru persoane si o gradina mica.

Materiale pentru compost

compost

Ce trebuie sa punem in compost

Pentru a calcula usor raportul C:N, va oferim o regula mai simpla, foarte usor de aplicat, 2 parti materie verde, 1 parte materie bruna. Rezultatul va fi cel scontat, dar daca apar probleme acestea pot fi rezolvate fie prin adaugarea de materie verde fie prin adaugarea de materie bruna.

Ce se pune in compost:

  • Resturi vegetale de la bucatarie
  • Carton si hartie
  • Fan si paie
  • Frunze
  • Zat
  • Coj de ou
  • Pene
  • Buruieni fara seminte
  • Iarba tunsa
  • Par

Ce nu se pune in compost

  • Cenusa
  • Citrice
  • Carne
  • Branzeturi
  • Ulei
  • Oase
  • Plante bolnave
  • Fecale de pisica si caine
  • Lemn tratat
  • Plante sau gazon care au fost tratate cu pesticide
  • Materiale care nu se biodegradeaza precum: metale, sticla, materiale plastice.

Metode de compostare

Metodele de compostare sunt diverse iar materialele folosite au o gama variata. Puteti gasi aici mai multe modele de recipiente pentru realizarea compostului.

Compostarea in groapa sau sant

compost

Compostarea in groapa sau sant este foarte simpla si la indemana oricui. Practic, metoda presupune saparea unei gropi sau a unui sant de 40-50 cm adancime in locul in care se doreste initierea unei gradini sau extinderea acesteia, umplerea cu resturi vegetale si acoperirea cu pamantul sapat anterior.

Acest sistem de compostare are 2 avantaje: nevoia redusa de udare si lipsa necesitatii intoarcerii resturilor vegetale.

Pasii compostarii:

  • Compostul se va amplasa in apropierea zonei in care se produc resturi vegetale, cum ar fi langa bucatarie sau langa gradina
  • Se sapa gropi sau santuri de 30-50 cm adancime. In cazul in care se doreste plantarea de pomi fructiferi, se recomanda, compostarea in groapa. Aceasta trebuie sa fie de aproximativ 50/50/50 cm, iar in cazul in care vreti sa faceti un strat pentru viitoarea gradina sapati un sant de 50-80 cm latime (in functie de cat de late vreti sa fie straturile) si 30-50 cm adancime;
  • Pamantul scos se aseaza pe marginea gropii pentru a putea fi folosit la acoperirea gropii mai tarziu
  • Groapa se umple cu resturi vegetale urmand instructiunile legate de ce se poate composta si ce nu;
  • Gramada poate fi acoperita cu pamant la final sau in stadiile intermediare. Se poate folosi pamantul dislocat initial pentru acoperire, astfel veti obtine un strat semi-inaltat. Pe parcursul a 5-6 luni microorganismele vor descompune resturile si veti avea un sol fertil.

Aceasta metoda de compostare se recomanda a fi realizata toamna devreme si compostul poate fi folosit primavara tarziu sau primavara devreme la semanat si plantat de legume sau pomi.

O variatie a acestei teme de compostare este saparea unei simple gropi (minim 30 cm adancime) printre plantele deja existente in gradina. Groapa va oferi suport pentru plantele aflate in jurul acesteia, in timp contopindu-se cu restul gradinii.

Compostarea in container

compost

Compostarea in container poate fi realizata in 2 tipuri de containere: stationare si rotative. Pentru ambele containere este necesara intoarcerea periodica a resturilor vegetale, pentru a furniza oxigen gramezii cu compost.

Containarele stationare pot sa fie facute cu pereti din gard de sarma, cutii de lemn sau din paleti.

Containerele rotative se pot construi dintr-un suport si un butoi cu o usita pentru alimentarea cu materie organica.

In acest fel, containerul este usor de rotit, iar intoarcerea compostului poate sa fie realizata mai des, grabind-se astfel procesul de compostare.

In cazul containarului stationar, contactul direct cu solul permite organismelor benefice sa consume resturile vegetale ajutand astfel la transformarea mai rapida a acestora in compost.

Pasii compostarii cu container stationar:

  • Se achizitioneaza un container de aproximativ 1m3 sau mai mare, in functie de cantiatea de resturi vegetale
  • Se aseaza un strat de 10-15 cm de ramuri subtiri sau paie pentru a realiza drenajul si aerarea initiala a gramezii;
  • se adauga materia de compostat in straturi de cate 5-10 cm. Un strat de materie bogata in azot (N), urmata de un strat de materie bogata in carbon (C), procesul se repeta pana se ajunge la inaltimea de aproximativ 1m;
  • Dupa adaugarea fiecarui strat se uda, pentru a asigura o umiditate potrivita;
  • Puteti adauga balegar, peste un strat mai gros de materie bogata in carbon (C) si acoperiti cu un alt strat de materie bogata in carbon. Balegarul contine foarte mult azot (N) si va ajuta la grabirea procesului de compostare;
  • Gramada de compost se acopera cu prelata, folie de plastic sau un covor
  • In momentul intoarcerii gramezii puteti adauga mai multe materiale care se doresc a fi compostate
  • Daca gramada a fost construita primavara compostul va putea fi folosit dupa 5-6 luni, iar daca a fost construita toamna procesul de compostare dureaza 8-9 luni.
  • In cazul containerului rotativ trebuie avut in vedere ca proportia C:N sa fie echilibrata, sa fie o umezeala potrivita si sa se invarta containerul pentru aerare.

Compostarea in sistem de 3 containere

Compostarea in sistem de 3 containere este foarte eficienta. Pentru aceasta metoda se construiesc 3 containere stationare lipite intre ele, fiecare de 1m3.

compost

Pasii compostarii:

  • este necesar un container de lemn de 3 m lungime si 1m latime, cu 2 placi de lemn de 1 m latime, din metru in metru, astfel incat, sa se obtina 3 compartimente de 1m3. Se realizeaza un acoperis care sa acopere containerele. Acesta poate sa fie unul mare pentru toate sau cate unul pentru fiecare container;
  • Compostul se aseaza precum in cazul celui de la punctul 2, intr-un singur container, respectand proportiile de C:N si umezeala;
  • La prima intoarcere se va muta compostul in containerul din mijloc, iar la urmatoarea se va intoarce inapoi in primul, repetand procesul pana se umple complet primul container;
  • Dupa umplere compostul se lasa nederanjat pentru finalizarea procesului de compostare;
  • Dupa umplerea primului se trece la initierea compostului in urmatorul container;
  • Pe masura ce creste cantitatea de compost si temperatura, materia vegetala se intoarce in cel de-al 3-lea container; intoarcerile se repeta regulat din containerul 3 in containerul 2 pana se umple. Locul final este bine sa fie containerul 3;
  • containerul 3 dupa ce se umple se lasa nederanjat pentru finalizarea procesului de compostare;
  • • compostul din primul container va putea fi folosit si se trece la umplerea containerului 2;
  • compostul din containerul 2 trebuie folosit pana in momentul in care trebuie intors sau compostul finit din containerul 1 pentru a putea continua cu intoarcerea gramezii din cel de-al 2-lea;
  • In acest sistem este important sa fie in permanenta un container gol pentru a putea intoarce gramada din celelalte.

Acesta este un sistem de compostare foarte usor de folosit in orce gradina.

Compostarea rapida

In general procesul de compostare dureaza intre 5 si 9 luni, dar in continuare, iti prezentam o metoda prin care poti obtine compostul intr-o luna.

compost

Acest sitem de compostare poate fi construit oricand din primavara pana in toamna in situatile urgente in care aveti nevoie de compost.

Metoda de compostare presupune eliminarea patogenilor si semintelor de buruieni prin temperaturi care ajung chiar la 70 grade Celsius.

Aceasta metoda este dunumita metoda Berkley, deoarece a fost dezvoltata la Universitatea Berkley din California.

Diferenta procedurala la aceasta metoda fata de celelalte este ca resturile vegetale trebuie pregatite din timp avand astfel biomasa necesara pentru a se activa la maximum.

Pasii compostarii:

  • se construieste gramada de compost cu dimensiunile de 1,5/1,5/1,5 m in camp deschis. Construita in container aceasta va fi manevrata mai greu. Gramada o puteti construi punand in straturi egale materie bogata in carbon si materie bogata in azot.
  • In cazul acestei metode volumul va fi mai mare fiind nevoie de o biomasa mai mare, pentru o activare mai rapida si pentru a obtine o temperatura inalta.
  • Dupa fiecare strat, se uda uniform
  • La mijlocul straturilor adaugati un strat activator ce poate fi din urzica, tataneasa, coada soarecelui sau un strat de compost maturat;
  • Umiditatea se verifica zilnic, se tine in limite normale pentru a nu se incetini procesul de compostare.
  • După 4 zile de la formarea gramezii compostul trebuie intors astfel incat, materialul de pe margini, care inca nu a inceput sa se composteze sa fie in interiorul gramezii, iar ce era la interior, deja in stare de descompunere sa fie la exterior;
  • Dupa 5 sau 6 zile de la formarea gramezii de compost temperatura din interior ajunge la 70 grade Celsius, ceea ce conduce la aparitia unui mucegai alb care este de fapt o bacterie termofila care ajuta la accelerarea procesului de descompunere.
  • Gramada se intoarce la doua zile
  • Dupa 18-22 zile gramada ajunge la o forma finala, se raceste si compostul este bun de folosit.

In caz de vreme ploioasa sau rece se acopera gramada cu un material impermeabil pentru a nu incetini procesul de compostare.

Greseli de compostare

Procesul de compostare este simplu, dar pot aparea greseli care conduc la distrugerea iremediabila a materialului vegetal.

Greselile in cazul in care apare un miros neplăcut din gramada de compost sunt:

  • Raportul C:N este gresit, daca este prea multa materie cu N. Pentru remediere se completeaza cu rumegus fin (sau alt material bogat in C) in zona compostului din care provine mirosul, sau la intoarcerea gramezii.
  • Daca gramada este prea umeda si neaerisita, incepe descompunerea anaeroba. In aceasta situatie puneti o gramada de crengi pe perimetrul compostului imediat langa acesta si intoarceti gramada peste aceste crengi. Va functiona ca un sistem de drenare, care nu va permite apei sa stagneze in zona compostului si va ajuta in acelasi timp la aerisirea gramezii. Eventual adaugati paie la intoarcerea gramezii. In caz ca sunt ploi abundente acoperiti gramada cu un material
  • Daca gramada nu se composteaza inseamna ca nu are suficienta apa
  • Daca gramada nu se incalzeste suficient, inseamna ca lipseste din compost azotul. In acest caz, adaugati iarba proaspat tunsa sau resturi de la bucatarie.
  • Este contraindicata adaugarea produselor animale in compost, oua, branzeturi, carne. Acestea degaja un miros foarte neplacut in procesul de descompunere.
  • Evitati sa puneti buruieni care au seminte, deoarece vor rasari in gradina.
  • Nu adaugati plante bolnave sau care au fost atacate de ciuperci sau bacterii patogene. Acestea risca sa infesteze compostul rezultat, cu riscul de a transmite boli mai departe la plantele din gradina la care se administreaza compostul.
  • Nu adaugati excremente de pisici sau caini acestea contin patogeni, potentiali daunatori oamenilor.

Comparatie intre compostarea anaeroba si cea aeroba

Cele doua metode prezentate au avantaje si dezavantaje. Iti prezentam cateva dintre ele:

Metoda anaeroba – compostarea la rece

avantaje:

  • metoda accesibila celor cu mai putina experienta intr-ale gradinaritului
  • este necesar un spatiu mic pentru compostare
  • consum mic de apa si forta de munca
  • pierderi mici de azot

dezavantaje:

  • descompunere lenta si uneori incompleta a materiei organice
  • nu se distrug decat o parte din semintele de buruieni sau agenti patogeni
  • control limitat al descompunerii
  • productie mai mica de compost

compost

Metoda anaeroba – compostarea la cald

avantaje:

  • descompunere rapida si completa a materiei organice
  • distrugere aproape totala a semintelor de buruieni si germeni patogeni
  • control total asupra proceselor de descompunere

dezavantaje:

  • consum mare de apa si forta de munca
  • spatiu mare destinat rampei de compostare
  •  pierderi mari de azot

Caracteristicile biologice ale compostului

Compostul poate contine agenti patogeni proveniti din produsele supuse compostarii.

Pentru a reducere riscul imbolnavirii compostul se va conforma anumitor reguli. In cazul in care compostul nu contine materii prime cunoscute ca avand o incarcatura ridicata de patogeni umani, vor fi luate in considerare urmatoarele criterii:

1. In cazul metodei de compostare in container, rezidurile solide vor fi mentinute la temperaturi de 550 C sau mai mari, timp de 3 zile.

2. In conditiile metodei de compostare pe platforma rezidurile solide vor fi mentinute la o temperatura de 550 C sau mai mare pentru cel putin 15 zile in timpul perioadei de compostare.

Gramada va fi remaniata cel putin de 5 ori in timpul perioadelor cu temperatura ridicata.

In cazul metodei de compostare in gramezi statice aerate, rezidurile solide vor fi mentinute la o temperatura de 550 C sau mai mare, pentru trei zile. Este indicat ca gramada sa se acopere cu un strat de material izolator, cum ar fi compostul matur ori aschiile de lemn, pentru a se asigura ca toata suprafata de material supus compostarii este supusa la temperatura ceruta.

Calitatea compostului

Compostul este bun daca are urmatoarele caracteristici:

  • este un produs omogen de culoare brun inchis sau negru.
  • Mirosul este de pamant reavan
  • Marimea particulelor este mai mica de 1,2 cm.
  • Este un produs stabil, poate fi stocat usor si nu isi pierde din calitati
  • Nu contine seminte viabile de buruieni.
  • Nu contine fitotoxine ori contaminanti vizibili
  • Are pH-ul intre 6,0 – 7,8.

compost

Pentru livrare, compostul trebuie sa fie insotit de un certificat care sa cuprinda urmatoarele date:

  • umiditatea (sub 50%);
  • conţinutul de azot total (peste 1,5% la s.u.);
  • raportul C:N (10-18);
  • pH (6,0 -7,8).

Pe eticheta vor fi trecute: numele si adresa producatorului, materialele ce au stat la baza pregatirii compostului si recomandari pentru utilizare.

Managementul compostarii a crescut semnificativ in ultimii ani, in special in Canada, unde s-au implementat ghiduri nationale pentru producerea si utilizarea compostului.

Ghidurile au ca principale obiective:

  • protejarea mediului ambiant si sanatatii publice;
  • incurajarea separarii surselor de reziduri solide municipale in scopul producerii unui compost de calitate;
  • asigurarea increderii consumatorilor prin stabilirea unor criterii de calitate pentru compost la nivel national;

Certificatul recunoaste capacitatea producatorului de a produce permanent si constant un astfel de produs conform standardelor.

Caracteristicile chimice ale compostului

Compozitia chimica a materialelor supuse compostarii redau compozitia chimica a compostului.

compost

Cercetarile efectuate au aratat ca un compost obtinut din dejectii de pasare a avut un continut de azot total de 6,2%, iar cantitatea de azot organic mineralizat a fost intre 33,7% si 39,3%. Pentru alte tipuri de compost cantitatea de N organic mineralizat intr-un ciclu experimental de 150 zile variaza intre 12 si 15%. Cuplarea acestei informatii cu faptul ca in compost exista 0,04% azot accesibil (tot ca nitrat) si 0,8% azot organic, sugereaza ca acest produs nu constituie o sursa abundenta de azot.

Valorificarea compostului

Compostul poate fi folosit daca temperatura din masa de compostare se stabilizeaza aproape de cea a mediului ambiant si concentratia de oxigen din mijlocul gramezii ramane la valori peste 5% pentru cateva zile. Aceste masuratori trebuie facute cand masa de compost are umiditatea cel mult 50% si suficient volum pentru ca incalzirea sa poata aparea. Compostul se poate aplica culturilor in timpul sezonului numai daca acesta este descompus corespunzator.

compost

Compostul este mai daunator cand se aplica in jurul plantelor tinere, plantelor ce au fost recent transplantate ori al semintelor ce au germinat recent deoarece materia cu un raport C:N ridicat intra in competitie cu radacinile plantelor pentru azotul accesibil din sol.

Daca plantele isi inceteaza cresterea sau butonii florali devin in general mai gaben si mor, plantele au fost supuse unui material organic impropriu compostat.

Problema poate fi remediata prin adaugarea in substrat, a ingrasamintelor pe baza de azot.

Tratarea problemei dupa aparitia simtomelor este in general prea tarzie.

Compostul prin continutul ridicat de materie organica ajuta la refacerea proprietatilor solului ce s-au pierdut sau deteriorat in timpul folosirii.

Compostul nu este considerat un fertilizant desi contine elemente nutritive ce imbunatatesc cresterea plantelor. Atunci cand compostul este utilizat in combinatie cu fertilizantii, acesta actioneaza ca un fertilizant ce asigura plantelor elementele nutritive necesare pentru o perioada de timp mai lunga decat prin aplicarea fertilizantilor singuri. Principalele efecte benefice ale compostului sunt:

  • compostul imbunatateste cresterea plantelor si a radacinilor – s-a constatat ca acolo unde compostul este utilizat la formarea mediului de cultura plantele cresc mai puternic si au o productie mai ridicata; compostul aduce un aport ridicat de materie organica si elemente nutritive si microelemente esentiale, necesare cresterii plantelor;
  • Compostul reduce viteza de eliminare a elementelor nutritive – compostul are efect de omogenizare a  elementele nutritive, asigurand cedarea si utilizarea lor intr-o perioada mai lunga de timp; fixarea elementelor nutritive reduce pierderea lor in apa freatica si de suprafata in timpul ploilor;
  • Compostul imbunatateste porozitatea solului; microorganismele descompun materia organica si pun la dispoziţtia plantelor elementele nutritive necesare dar acest lucru se petrece mai bine in solurile poroase, aerate; aportul ridicat de materie organica conduce la cresterea porozitatii solului;
  • Compostul imbunatateste capacitatea de inmagazinare a apei prin cresterea porozitatii solului si capacitatea compostului de a absorbi apa;
  • Compostul imbunatateste rezistenta solului la eroziunea prin apa si vant – prin ameliorarea caracteristicilor fizice ale solului si cresterea mai rapida a plantelor datorita accesibilitatii apei si elementelor nutritive;
  • Compostul reduce bolile plantelor – s-a constatat ca aplicarea compostului inhiba incidenta bolilor plantelor. S-a crescut orz (Hordeum vulgare var. Leger), trifoi (Trifolium repens var. White Dutch) si canola (Brassica napus var.argentine) pe nisip amendat cu 4 tipuri de materiale organice si fertilizanti minerali timp de 6 saptamani in casa de vegetatie pentru a evalua performantele acestor amendamente organice cu privire la cresterea si sanatatea plantelor.

Folosirea amendamentului din compost a imbunatatit sanatatea plantelor si productia de biomasa (cu 317 % la 4970 %, in functie de specie) comparativ cu nisipul netratat si a dat productii similare sau mai bune decat aplicarea regulata de fertilizanti organici. Plantele crescute pe compost sunt mai viguroase si prezinta numai simptome minime de stres de saruri si elemente nutritive.

Compost din frunze

Strangerea frunzelor iti da batai de cap? Nu stii ce sa faci cu ele? Noi iti prezentam, in continuare o metoda prin care poti transforma frunzele in ingrasaminte ecologice, de prisos in orice gradina.

compost

O frunza de artar contine 5% minerale, in timp ce acele de pin contin calciu, magneziu, nitrogen, fosfor si alte elemente intr-un procent de 2,5 din greutatea lor.

Frunzele multicolore contin cantitati mari de materie organica care imbunatateste structura pamantului. Compostul din frunze ajuta la aerisirea solurilor argiloase, previne uscarea rapida a solurilor nisipoase, absoarbe apa de ploaie si controleaza evaporarea.
Frunzele se constituie in materiale ideale prin elementele nutritive ce le contin, acestea putand fi transformate in compost de calitate. Daca respecti operatiunea de realizare a compostului, rezultatele vor fi remarcabile.

Pregateste locul pentru obtinerea compostului

Inainte de a incepe construirea propriu zisa a recipientelor din scanduri sau sarma pentru compostare se alege un loc aerisit care se afla relativ departe de casa si de copaci.

Pentru a transforma frunzele in compost sunt doua lucruri importante carora trebuie sa le acorzi importanta:

1. Frunzele au nevoie de azot pentru a fermenta

Nitrogenul (sau azot – n.r) este elementul care conduce la cresterea temperaturii in interiorul gramezii de frunze. Balegarul reprezinta cea mai la indemana sursa de nitrogen pe care o poti folosi. Pentru reusita procesului de compostare se recomanda un amestec format din cinci parti frunze la o parte balegar. Aceasta formula va conduce la o descompunerea mai rapida a materiei organice. Balegarul poate fi inlocuit cu vegetale, gunoi, iarba verde, corzi de vita de vie etc.

2. Taie sau rupe frunzele

Frunzele pe care vrei sa le transformi in compost pot fi amenajate sub orice forma si dimensiune, dar majoritatea oamenilor prefera forme dreptunghiulare, pentru ca sunt mai usor de manevrat. Pentru reusita procesului de compostare materialul se aseaza in straturi. Astfel ca, procesul de compostare:
– incepe cu un strat de frunze rupte sau sfasiate, cu o grosime de 15 cm;
– apoi se adauga un strat de 5 cm de material organic cu nivel de nitrogen mai mare decat cel al frunzelor, format din balegar, gunoi, iarba verde sau corzi de vita de vie din gradina sau materiale cu nivel scazut de nitrogen, cum ar fi: rumegus, paie, stiuleti de porumb sau iarba uscata.

compost

Pentru maruntirea mai rapida a frunzelor putem folosi un Tocator de resturi vegetale. Se poate adauga impreuna cu frunzele copacilor si iarba rezultata din tunderea gazonului.

In gramada de frunze trebuie pastrata o umiditate constanta, iar, odata la 3 saptamani sau chiar mai devreme, frunzele se intorc cu o furca pentru aerisirea compostului.

Straturile de frunze se amesteca de 3-4 ori pana primavara tarziu, cand vei obtine un compost potrivit pentru plantatiile de sezon.

Compost din coji de ou

In orice casa se consuma oua. Cojile de ou constituie un ingrasamant organic bogat in nutrienti.

Iata cum poti face compost din coji de oua!

compost

Cojile de oua se usuca si se preseaza bine, pana se maruntesc suficient de mult pentru a fi incorporate in substrat.  Astfel, acestea pot fi incorporate in gradina, solarii sau direct in ghiveci.

Adaugati coji de ou pisate la baza gropilor de plantare, in special pentru tomate, ardei si vinete. Aceste culturi sunt susceptibile sa se imbolnaveasca mai frecvent din cauza deficientei de calciu.

Compost din zat de cafea

compost

In orice casa se gaseste zat de cafea. Nu il mai arunca, foloseste-l la realizarea compostului pentru plantele tale preferate. Zatul de cafea este o sursa de azot, fosfor, potasiu, carbohidrati si vitamin care va completa amestecul lăsat la compostat.

Zatul de cafea este un ingredient foarte apreciat de plantele pentru care este indicat ingrasamantul acid precum coacazul, buxusul, coniferele, azaleele, trandafirii si unii pomi fructiferi.

Daca nu ai nici timp, nici spatiu pentru a realiza compost, noi iti venim in ajutor, de aici poti achizitiona compost gata facut! Incearca-l. Garantam calitatea!

Despre autor

Dana Lazareanu

Peisagista cu acte in regula din 2014, dar interesata dintotdeauna de universul plantelor si a tot ce ma inconjoara. Atenta la detalii imi place sa identific frumosul si sa il pun in valoare. Si pentru ca pasiunea pentru plante nu era suficienta, o completez cu cea de editor si specialist marketing, inca din 2015. Preocupata constant de vizual, de completarea in mod armonios a functionalului/necesitatii cu esteticul/frumosul.

Este un comentariu la acest articol

Va multumesc pentru materialul publicat. O sa incerc sa aplic fiecare sfat pe care am avut ocazia de a-l citi in acest articol.

Scris de Silviu Gordes pe 14.07.2018

Adauga un comentariu

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Articole asemanatoare

pestre

Irigarea constanta creste potentialul de productie al culturilor din gradina d...

Citeste tot articolul
pestre

Apreciate pentru ouale pe care le fac, dar si pentru carnea lor cu continut sc...

Citeste tot articolul