Casa si gradina

Capsunul – tot ce trebuie sa stii

Autor: Otilia Dovancescu | Publicat pe 25.06.2017, actualizat la 03.09.2019, in Casa si gradina Capsunul – tot ce trebuie sa stii

Capsunul poate produce peste 20-25 tone de fructe la hectar si poate fi cultivat in majoritatea zonelor din Romania.

Caractere biologice

Capsunul este o planta din familia Rosaceae – lor cu peste 20 de specii si numerosi hibrizi.

Capsunul are tulpina aeriana, Frunze ovale, zimtate, cu fructe de culoare rosie, sau roz. Fructele roz sunt foarte rare, cateva exemplare au fost raportat in judetul Cluj.

capsunul

Capsunele sunt fructe bogate in vitaminE si zaharuri. Acestea sunt gustoase si aromate, cu proprietati terapeutice. Capsunele au un continut de 90% apa, 5% zahar.

capsunul

Capsunul este vesnic verde?

Frunzele capsunului nu se ingalbenesc toamna si nu cad. In timpul iernilor friguroase unele din ele mor, in timp ce altele raman verzi si sanatoase chiar sub stratul de zapada. Capsunii emit stoloni, filamente lungi si subtiri, care formeaza din loc in loc noduri din care apar plante tinere.

Alegerea soiurilor de capsuni

In Romania, aproape 70% din suprafata cultivata cu capsuni, contine soiul Premial, urmat de Redgauntlet, Dana si Elsanta. In ultimii ani au fost lansate in cultura soiurile: Elegance, Matis, Florence, Pegasus, Magic, Coral si Albion. Pe suprafete mici se mai intalnesc soiurile: Senga Sengana, Marmolada, Elsinore (indiferent la fotoperioada) si altele.

Produse recomandate

Alun Turcesc

34,80 lei

46,40 lei (-11,6 lei)

Detalii produs
Arbust fructifer Agris

16,82 lei

22,42 lei (-5,6 lei)

Detalii produs

capsunul

10 soiuri de capsun care fructifica tot anul

  • Gorella este o planta viguroasa, cu numerosi stoloni, cu frunze de verde deschis. Plantele sunt rezistente la ger, seceta, boli si daunatori. Fructele sunt mari, conice, usor alungite, cu varful tesit, retezat.
  • Red Gauntlet este o planta de vigoare mijlocie, cu port dirijat. Soiul este rezistent la seceta, la ger, la boli si daunatori. Se obtin productii care depasesc 25 t/ha.
  • Regina este un soi viguros cu numerosi stoloni si recoltare extratimpurie, in prima decada a lunii mai. Planta este destul de rezistenta la seceta si ger, dar sensibila la boli. Fructele sunt mici (6-8 g), conic alungite, inguste, cu gat, de culoare rosu lucios, cu pubescenta foarte fina pe suprafata.
  • Senga Sengana este o planta viguroasa, ce formeaza putini stoloni. Soiul este rezistent la ger, la seceta si boli, in principal la făinare.
  • Talisman este un soi cu coacere tarzie. Planta are numerosi stoloni, portul rasfirat si vigoare mijlocie. Are o rezistenta mare la ger, este deosebit de productiv (20-27 t/ha) si fructifica si toamna.
  • Benton este un soi cu coacere tarzie, provenind din SUA, cu plante viguroase care formeaza un numar mediu de stoloni si este printre cele mai bune soiuri de capsuni care rodesc tot anul. Gustul fructelor este mediocru, productivitate mare (400-500 g fructe la o planta), iar recoltarea se face in a doua decada a lunii iunie.
  • Aiko este un soi de vigoare mijlocie, cu numerosi stoloni, rezistent la ger si la seceta, cu productie de 400-500 g la o planta.
  • Elsanta este un soi olandez cu coacere medie, rezistent la boli si destul de productiv. Gustul fructelor este superior multor soiuri.
  • Liberation d’Orleans este un soi francez cu coacerea primei recolte in mai iunie si coacerea celei de a doua in septembrie-octombrie. Planta este productiva si rezistenta la boli.
  • Red Rich este unul dintre cele 10 soiuri de capsuni care rodesc tot anul, din SUA, cu productii mari. Coacerea fructelor din prima recolta este semitimpurie. Fructele sunt mijlocii, sfero-conice, rosu inchise la culoare. Pulpa este consistenta, aromata, colorata intens.

TEHNOLOGIA DE CULTURA IN SISTEM CLASIC

Plantarea capsunului

Capsunul poate fi plantat manual sau mecanizat cu masina de plantat rasaduri.

Plantarea manuala, desi mai costisitoare, este cea mai raspandita si cu rezultate bune la prindere. Plantarea manuala se poate face cu plantatoare speciale in forma de U, cu sapa sau uneori cu plantatoare in forma de lingura. Nu se vor folosi plantatoarele conice care se folosesc in legumicultura.

Inainte de plantare, pamantul se iriga cu una-doua zile inainte. Se picheteaza terenul, la distantele recomandate, iar apoi se intind sarme sau sfori cu distanta marcata intre plante pe rand. Daca plantarea se realizeaza cu plantatorul special de capsuni plantele nu se mai mocirlesc si nu se mai fasoneaza radacina, aceasta fiind fasonata in momentul plantarii.

Daca se planteaza cu lingura de plantat sau cu sapa, se fac gropile inainte iar apoi se planteaza stolonii cu radacina dreapta pana la nivelul coletului. Dupa plantare mugurele central trebuie sa fie la nivelul solului.

Greseli frecvente la plantare

  • Groapa nu este suficient de adanca si varful radacinilor se indoaie
  • Mugurele central (inima) ramane cu 1-2 cm deasupra solului si plantele inradacineaza greu sau se usuca.
  • Mugurele central este ingropat in pamant si planta se usuca
  • Solul nu este bine tasat in jurul plantei, radacina nu are un bun contact cu solul si plantele sufere in dezvoltare sau se dezvolta mucegaiuri pe radacina.
  • Plantele nu se uda dupa plantare si se ofilesc.

Exista 2 perioade de plantare:

  • toamna, intre 15 septembrie si 15 octombrie
  • primavara, in intervalul 10-30 aprilie

In functie de conditiile climatice ale fiecarui an si de zona in care se planteaza capsunul, aceste intervale difera cu cateva zile, mai devreme sau mai tarziu. Infiintarea plantatiilor cu plante proaspete are dezavantajul ca terenul este ocupat cateva luni in plus fata de plantarea de vara si nu se obtine o productie de fructe in primul an.

Distantele de plantare a capsunului

In plantatie intensiva, distantele de plantare variaza intre 70 si 90 cm intre randuri si 25-30 cm intre plante pe rand. Pe suprafete mici, in gradina, distanta de plantare se reduce intre randuri la 60-65 cm. Plantarea se face pe randuri echidistante.

capsunul

Lucrari de intretinere in anul I

Completarea golurilor

Completarea golurior se face dupa doua saptamani de la plantare cu plante din acelasi soi. La plantarea manuala, daca s-au respectat normele de plantare prinderea este de peste 99% astfel ca nu mai este necesara completarea golurilor.

Eliminarea inflorescentelor si stolonilor

Aparitia a 1-2 inflorescente la plantele de capsuni, in primul an de plantare, duce la epuizarea plantei si la o slaba diferentiere in anul urmator. Aceste inflorescente se elimina mai ales la plantatiile infiintate in primavara. Daca plantatia s-a facut toamna devreme si plantele s-au dezvoltat foarte bine se pot lasa sa produca in primavara urmatoare.

Lucrarile solului

In primul an, in functie de starea de imburuienare a solului se fac doua-trei prasile mecanice si doua-trei prasile manuale. Daca nu s-au folosit erbicide preemergente numarul prasilelor poate fi mai mare, in functie de starea de imburuienare a solului.

Plantele de capsun, au o inradacinare superficiala, sunt concurate puternic de buruieni, astfel ca, terenul trebuie mentinut curat.

capsunul

Tratamente fitosanitare

In primul an se fac trei-patru tratamente, in functie de starea fitosanitara a plantatiei.

In micile gospodarii taranesti de legume se practica sistemul de culturi asociate precum cele de capsuni, ceapa din arpagic si usturoi.

In acest sistem, usturoiul se seamana intre randurile de capsun, iar ceapa se planteaza pe rand intre tufele de capsun.

Bulboasele protejeaza capsunul impotriva melcilor, furnicilor, soarecilor si putregaiului cenusiu al fructelor.

Putregaiul fructelor ataca masiv in timpul infloritului si este produs de ciuperca Botrytis cinerea. Primele semne de atac apar sub forma unor pete brune care se dezvolta destul de rapid in conditii umede. Putregaiul ataca in special florile si fructele si poate distruge pana la 80 la suta din recolta. Boala produce pagube insemnate si fructele odata atacate se brunifica si putrezesc.

Se realizeaza tratamente cu:

Teldor 500 SC, Switch 62.5 WG, Topsin 70WDG, Bravo 500SC.

Impotriva daunatorilor – afide sau paduchi de plante, paianjenul rosu, carabusul de Mai – viermi albi, viermii sarma, tripsii, viespea neagra, gargarita neagra, gandacul paros, nematozii galicoli, limaxul cenusiu, paduchele negru, se folosesc insecticidele: Confidor Energy, Actara 25WG, Proteus 110 OD, Eforia,  Karate Zeon, Faster 10CE, Vertimec, Envidor, Nissorun, Novadim Progress, Corocid Forte, Match, Alfametrin, Cyperguard, Lamdex, Sumi Alpha, Zebra, BasamidOptimol.

Principalele boli si combaterea lor

Putregaiul cenusiu

Putregaiul cenusiu este o boala cu larga raspandire printre plantele in Romania

Putregaiul cenusiu apare in conditii de umezeala, umiditate, slaba ventilatie si luminozitate scazuta.

putregaiul cenusiu la capsun

In functie de specie si faza de vegetatie el putregaiul cenusiu ataca frunzele, tulpinile, florile si fructele

Fructele afectate cu predilectie de putregaiul cenusiu sunt fructele cu pulpa moale. Aceste fructe pot fi consumate dupa ce se taie portiunea afectata dar nu mai pot fi comercializate.

Cum combatem putregaiul cenusiu

Cel mai eficient combaterea putregaiului cenusiu se face cu ajutorul fungicidelor specializate:

Fungicid Score 250 EC

Fungicid Rovral 500 SC

Fungicid Topsin 70 WDG

Patarea alba a frunzelor capsunului

Una dintre, daca nu chiar ce mai pagubitoare a capsunului in Romania.

Primele simptome apar primavara devreme sub forma unor pete purpurii cu contur neregulat, iar in anii ploiosi infectia se extinde cu mare repeziciune.

patarea alba a frunzelor la capsun

Spre toamna cand temperaturile incep sa scada centrul petei se brunifica iar frunzele afectate se brunifica si se ususca inca din timpul verii.

Plantele imbolnavite produc mai putin, fructe mai mici si fara gust

Cum combatem patarea alba

Pentru a combata Patarea alba la capsun tundem plantele imbolnavite, le scoatem din cultura si le ardem.

Folosim fungicide specifice cum ar fi: Fungicid Score 250 EC, Fungicid Topsin 70 WDG

Fainarea capsunului

Fainarea capsunului este cazuata de o ciuperca microscopica care formeaza in special pe frunze pete albicioase .

In situatia in care atacul se dezvolta plantele nu mai cresc, frunzele se deformeaza si necrozeaza.

fainarea capsunului

Lipsite de hrana, frcutele numai cresc raman mici si fara gust.

Cum combatem fainarea capsunului.

Cel mai eficient combaterea se realizeaza cu fungicidele specializate in lupta impotriva fainarei cum ar fi:

Fungicid Topsin 70 WDG

Irigarea

capsunul

In timpul verii, atunci cand nu sunt precipitatii, se face o udare la fiecare 7-10 zile in functie de starea de aprovizionare a solului cu apa. In timpul formarii fructele se uda la 3-7 zile. Irigarea se poate face prin aspersiune sau prin picurare.

Irigarea prin aspersiune prezinta avantajul ca este mai usor de folosit, dar necesita norme mai mari de apa si un control mai strict al bolilor.

capsunul

Irigarea prin picurare necesita norme mai mici de apa, aduce apa la radacina, presiunea bolilor este mai mica dar ingreuneaza mult lucrarile mecanice si manuale existand riscul taierii conductelor de udare.

Lucrarile de intretinere in plantatiile pe rod

Primavara devreme se elimina frunzele uscate prin greblarea plantatiei. Lucrarea este obligatorie si favorizeaza pornirea plantelor in vegetatie si reduce rezerva de boli. Frunzele uscate se aduna, se scot din plantatie si se ard.

Intretinerea solului curat de buruieni si afanat se face prin trei-patru prasile mecanice si două-trei prasile manuale.

Mulcirea

Prin mulcire se elimina riscul ca fructele ss vina in contact cu solul, sa se murdareasca de pamant (la capsun fructele nu se pot spala inainte de valorificare), se reduce riscul unei infectii puternice cu Botrytis si se impiedica partial dezvoltarea buruienilor.

Mulcirea se face in sistemul clasic cu paie. In general, in Germania, Austria, Polonia si tarile nordice se practica preponderent mulcirea cu paie, in timp ce in alte tari, mari producatoare de capsuni din Europa, in special in Spania, Italia,

capsunul

In Franta se foloseste mulciul din folie neagra de polietilena. La mulcirea cu paie se va avea in vedere ca paiele sa fie balotate si depozitate in anul precedent productiei.

In cazul mulcirii cu folie neagra este obligatorie combinarea mulciului cu irigarea prin picurare. Folia si instalatia de picurare se pozitioneaza inainte de plantare.

capsunul

Mulcirea cu paie se face in aprilie-mai si consta in asternerea unui strat de paie cat mai aproape de plante si printre plante pe rand. Aceasta lucrare poate sa inceapa in momentul inaltarii inflorescentelor si poate continua pana la formarea primelor fructe. Se pot folosi paie de orz sau grau care sa nu fie mucegaite.

Eliminarea stolonilor

Eliminarea stolonilor se face odata cu prasilele mecanice sau manuale. In sistemul clasic se pot lasa una sau doua plante care sa inradacineze aproape de plantele mama asigurandu-se o densitate mai mare de plante pentru anul urmator.

capsunul

Multi ani, in unele zone, sau recoltat mereu stoloni pentru infiintarea de plantatii noi din vechile plantatii comerciale si astfel s-a ajuns la productii de 4-5 tone de capsuni la hectar in loc de 20-25 de tone.

Cosirea frunzisului

Cosirea frunzisului se face dupa recoltare. Se cosesc frunzele batrane cu atentie pentru a nu rani mugurele central. Frunzisul se reface repede dupa o irigare sau o ploaie.

Aceasta lucrare se executa cand mentinem cultura de capsuni timp de doi sau trei ani de productie. Se elimina cu aceasta ocazie si o parte din rezerva biologica de boli si daunatori. Frunzele cosite se grebleaza, se scot din plantatie si se ard.

Fertilizarea

Fertilizarea se face in functie de aprovizionarea solului si ingrasamintele organice aplicate la pregatirea terenului. Se vor folosi aproximativ:

  • azot: – 100-120 kg/ha substanta activa (s.a.)
  • fosfor: – 55- 60 kg/ha s.a.
  • potasiu: 100-150 kg/ha s.a.

Se prefera ingrasamintele imbogatite cu diferite elemente, in special magneziu si zinc.

Fertilizarea se face fractionat, de doua-trei ori pe an, din care 1/3 se dau toamna (cele cu fosfor si potasiu) si restul primavara.

Perioada optima de mentinere a unei plantatii

Rezultatele au demonstrat ca o productie economica se poate obtine doar in primii doi ani de productie. Incepand din anul trei fructele sunt mici, productia scade, iar atacul bolilor si daunatorilor este mult mai mare.

Recoltarea

In functie de soi si tehnologia de cultura aplicata se obtin productii medii de 12-20 tone in majoritatea zonelor de productie si productii de 20-30 tone in plantatiile intensive. Recoltarea se face dimineata sau seara direct in caserole de plastic. Fructele se recolteaza cu o codita de 1-2 cm.

capsunul

Pastrarea si transportul

Fructele de capsun se pastreaza in incaperi racoroase timp de 24 de ore. Acestea se pot transporta pe distante scurte cu un camion obisnuit, acoperit. Se evita expunerea fructelor la soare.

In cazul in care nu se poate valorifica productia imediat se face o pre-racire a fructelor pana la 8-10° C in camere frigorifice iar transportul fructelor pe distante lungi se face cu un camion frigorific. In acest fel productia se mentine la parametrii optimi pana la trei zile.

In general, in Romania, se obtine o productie de 0,5 kg fructe de capsuni/locuitor, din care o parte se exporta din zona Halmeu.

Bibliografie:

Despre autor

Otilia Dovancescu

Agronom, cu experienta de 20 ani in tratamente fitosanitare, in pomicultura, cultura mare, viticultura.

Produse recomandate

Alun Turcesc

34,80 lei

46,40 lei (-11,6 lei)

Detalii produs
Arbust fructifer Agris

16,82 lei

22,42 lei (-5,6 lei)

Detalii produs

Sunt 2 comentarii la acest articol

Adauga un comentariu

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Articole asemanatoare

Abonare la newsletter

3% DISCOUNT la orice comanda la abonarea la newsletter-ul nostru.